Cu o întîrziere de vreo două săptămîni. Imaginaţi-vă că a întîrziat cartolina, deşi în realitate a făcut fix trei zile pînă la Braşov 
Fiind o dimineaţă ploioasă de octombrie în care doar creativitatea şi deştele pe tastatură pot să zburde, m-am gîndit să consemnez, dacă tot am ocazia, ce-a fost cool în mini-vacanţa de 3 zile
1. Hotelul. Făr’ de recepţioner, bar, restaurant, pază şi protecţie! Dacă stau să mă gîndesc bine semăna a cămin de nefamilişti, poate asta a şi fost odată, cu studiouri şi apartamente dotate cu tot ce-ţi trebuie pentru o viaţă confortabilă (mi-a plăcut chicineta utilată de la furculiţă pînă la tava din cuptor aşa de tare că era să gătesc în vacanţă )))
Rezervare online, check-in şi plată la automatul de la intrare care îţi eliberează o cheie magnetică şi-ţi urează “Sejur plăcut!”. Z. s-a amuzat imaginîndu-şi în cît timp ar dispărea hotelul cu totul într-o ţară balcanică… )))
2. 
Semnul ăsta care zice “Aci nu se fumează, thank you very much” într-o gară, la aer!!! În momentul în care l-am văzut, am şters cu buretele tot ce m-a enervat la austriecii întîlniţi pînă acum (lipsa de căldură, autosuficienţa, faptul că nu vorbesc engleza…):)
La Viena par a trage imigranţii ceea ce face ca kebapul să fie fenomenal şi să te-nţelegi în engleză la magazin sau chioşc Mulţi de prin fosta Iugoslavie (mult mai mulţi decît români . N-am stat decît trei zile, poate trag concluzii pripite, da’ comportamentul locuitorilor transmite mesajul: “convieţuim paşnic, nu ne deranjăm unii pe alţii…”. Şi m-am simţit în siguranţă chiar hălăduind pe străduţe slab luminate, că se face economie, seara tîrziu.
3. 
Veveriţele din parc de la Schonbrunn. M-am emoţionat de-a binelea cînd cea din poză a venit foarte aproape de mine cu o privire întrebătoare: “Ai vreo nucă sau numa’ mă fotografiezi?” Nici parcul în chestiune nu-i rău – de două ori am trecut prin el căci hotelul nostru a fost la două staţii de tramvai. Îmi place că-i mare şi îngrijit şi plin de joggeri…
4. 
La metrou a fost vesel Poate pentru că nu ne-am pierdut niciodată şi pentru că n-am aşteptat mai mult de 10 minute vreun mijloc de transport în comun. Mie mi-a plăcut vocea calmă care anunţa staţia următoare şi peronul pe partea stîngă Şi şuieratul trenului pe şine
5. 
Ce mai putea să impresioneze un cuplu de triatleţi, unul mai în devenire decît celălalt? O ditamai aleea de 4 kilometri, lată după cum vedeţi mai sus, dedicată exclusiv celor nemotorizaţi E aproape de parcul de distracţii din Prater (tii, şi a colo a fost fain, ne-am dat în roata aia veche de 200 de ani şi ne-a impresionat profund: “Ce condiţii, dom’le, ce condiţii de antrenament…”
6. 
Aici sîntem în parcul dedicat lui Sigmund. Te aşezi într-un şezlong (face cinste the City of Vienna), şi te uiţi la cer, verde sau catedrală, după chef Life is good
A fost fain! Am scăpat şi la cumpărături (ieftin, ieftin, la super-ofertă!!!), am plecat cu două kile de cărţi de la librăria britanică (tot ce aveau la raft semnat de Alain de Botton a plecat cu noi Ce să facem dacă la noi, în provincie, cititul e scump şi oferta slabă? )) Am luat la picior tot centrul şi am căscat ochii la arhitectura grandioasă (ia te uită, dom’le, ce-au construit ăştia cît timp noi ne băteam cu turcii la porţile Europei , am declarat că ne place de capitala pe care am avut-o odată din motivele enumerate mai sus şi că o să mai venim că tot sîntem aproape
octombrie 24, 2009 la 16:16
da, si mie mi-e dor de Viena… in ce zona ati stat?
octombrie 25, 2009 la 08:49
-extraordinar sa te cazezi intr-un “camin” si sa ai tot ce-ti trebuie!!
-in Prater si-a compus strauss povestiri din padurea vieneza??, pe aleea aia pentru joggeri fericiti?:)
-veverita aia n-o fi fost si pe la vatra dornei?:)
-ma bucur sa vad cu ochii tai,oana si alte locuri pe care n-as putea sa le vizitez,doamne-ajuta sa fie cit mai multe:)
octombrie 25, 2009 la 09:31
Pt. Clau: hotelul de-i zice Quartier24 e pe Hofwiesengasse la nr. 12 adică la cîteva staţii de tramvai de Schonbrunn. Bine legat de restul oraşului, nu-i central, da’ nu-i bai
Mai ieftin n-am găsit (30 de euro de căciulă), e drept că n-ai mic dejun inclus, da’ ai bucătărie să-ţi faci…
Pt. maman, bucurîndu-mă de bucuria ta îţi zic că şi io am cugetat că în aşa cămin de nefamilişti să tot stai
Cît despre Strauss, nu ştiu exact, da’ mă informez 
Veveriţa ceea e o rudă cosmopolită şi mai sociabilă a celei de la Vatra Dornei – ea a venit ea la noi, io am fost cea care era s-o ia la fugă de emoţie 
)) Foarte, foarte aproape a venit, mai că nu ne-a trecut printre picioare! S-a uitat adînc în ochii noştri şi cînd a văzut că nu-i dăm nimic, s-a întors şi a plecat 
)))
octombrie 25, 2009 la 17:30
Mulţumesc pentru lămuriri, Oana; nu mă aşteptam să ai timp si de ..! Cît despre veveriţe, se pare că sînt mult mai puţin stresate la Viena şi Vatra Dornei decît in alta parte! Compatibilitate europeană?!.. guess;)
octombrie 25, 2009 la 18:17
Frumos, frumos de tot..dar prea putin!Numa’ 3 zile?!Noi am stat o saptamana si tot nu am reusit sa vedem tot ce ne-am propus.Mie mi-a placut la nebunie Muzeul Tehnic, in care am zabovit 6 ore!!!Mi-as fi dorit sa fiu in Viena pe vremea cand abia invatam fizica,as fi avut unde s-o pun in practica:) Si sa nu uit de Hundertwasserhouse..impresionanta de-a dreptu’!In rest jos palaria, un oras in care mi-ar place sa locuiesc.La cat mai multe asemenea calatorii, Oana!:)
octombrie 26, 2009 la 09:06
Maman, poate de aia că ambele oraşe încep cu v
Paula, trei zile că atîta am putut ciupi liber
Da’ mai mergem 
Mulţumesc pentru sugestii – şi noi aveam în plan Muzeul Tehnic, da’ din lipsă de timp am ales să lăsăm muzeele pe data viitoare şi de data asta ne-am concetrat pe arhitectură şi spaţii verzi 
Mulţumesc pentru urare, asemenea îţi doresc şi eu ţie! P.S. Şi data viitoare cînd veţi merge la Viena, daţi o fugă pînă la Zagreb că-i la 4 ore distanţă 