Efecte secundare ale blogărelii

Pe lîngă faptul că, mai nou, viaţa mea se împarte în subiecte despre care poci să scriu pe blog şi restul şi că am dezvoltat o atracţie nesănătoasă faţă de numere (stau cu ochii pe Stat Counter mai ceva ca brokerul pe indicele Rasdaq), mi-am dat seama de un efect secundar potenţial (şi) mai periculos.

N-am mai pus mîna pe o carte de o lună şi! Din iulie 2008 BB (Before the Blog) ca să fiu precisă. Mi-am dat seama de problemă vorbind cu o prietenă: „Şi? Ce-ai mai citit bun?”, „Hihihi – alte bloguri … „, am încercat eu să mă scot.

Problema rămîne şi trebuie întreprins ceva musai! Dacă îndemnul Paraziţilor ar fi sunat: „Citeşte un blog!”, poate nu m-aş mai fi agitat atîta, da’ aşa … 🙂

Anunțuri
Fără categorie

9 gânduri despre &8222;Efecte secundare ale blogărelii&8221;

  1. @moshcalifar

    Tocmai ce mă pregăteam să combat postul tău de ieri cu fomeile frumoase – azi în ziarele de pe aici scrie despre un studiu olandez care zice aşa: bărbaţii nu-s atraşi numai de scarlete şi marilyne că i-au măsurat la testosteron pe subiecţi şi la fel le-a crescut şi cînd au stat de vorbă cu urîte 🙂

  2. @oana : combate Zoe fii barbata 😀 (Nici pentru cresterea subiectului nu era nevoie de studii, daca e functional creste si la Olive Oil )

  3. @moshcalifar

    Măi, moşule, bine că nu eşti mata in charge că în două zile ai fi lăsat două universităţi la vatră! 🙂 Îţi dai seama ce probleme dup-aia? Şomaj, greva foamei … Nu se poate chiar aşa 🙂

  4. @moshcalifar

    Mai rău în sensul că mîine vor publica rezultatele unui alt studiu multidisciplinar derulat pe o perioadă de 10 ani care a descoperit că omul are nevoie de aer, apă, hrană şi somn ca să supravieţuiască sau mai rău în sensul că mîine desfiinţezi încă 4 grupuri de cercetare? 🙂

  5. Ah, esti la inceput. 🙂
    Bine-ai venit si tu in randurile virtuale. Si stai linistita, perioada cu stat counters trece, vin altele.

  6. La mine se întîmplă să mă mai ia la rost Dora, că stau prea mult pe net. Dar mă scot rapid, că doară Oana e sora ei, nu? 😉
    Şi da, nici eu n-am mai pus mîna pe vreo carte. Mint, cu neruşinare. Am cetit pe tren (cînd mergeam spre mare) din Povestea Mea. Şi din Almanahul Academiei Caţavencu. Ce vreţi…mă plictiseam şi eu.. 😀

  7. @malina

    Mulţumesc pentru urarea de bun venit şi pentru liniştire – venind din partea unui bloger cu experienţă, tind să cred că aşa e, cum spui tu 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s