13

Deznodămînt

Mai ţineţi minte studiul de caz şi întrebarea hamleţiană: to babysit or not to babysit? Să vă zic cum continuă povestea …

M-am îndrăgostit! Sînt gata să dau dreac’ toate angajamentele anterioare şi viitoare pentru EA. Are 14 luni şi vorbeşte 3 (trei) limbi pentru că părinţii au naţionalităţi diferite şi locuiesc într-o ţară terţă. Merge deja la grădiniţă! De mine a avut nevoie mai mult cît a fost cu fundu-n sus că i-au ieşit caninii. Acum treaba mea e s-o duc acasă unde o aşteptăm împreună pe mami să vină de la servici.  

E isteaţă rău – cu asta m-a cucerit imediat 🙂 Facem o echipă bună – i-am explicat că eu nu pricep aşa de repede ca mama ce doreşte şi nici nu am îndemînarea ei la schimbat scutece şi alte treburi administrative. Şi m-a înţeles şi mă ajută! Cînd reuşesc ceva mai complicat bate din palme: „Bravo, Oana” 🙂

După două zile de jucat împreună mi-a făcut „dragă, dragă” din proprie iniţiativă. N-am fost aşa de fericită nici cînd am absolvit facultatea 🙂 Mă învaţă o grămadă de chestii: de exemplu că n-are rost să ne grăbim că tot acolo ajungem. Şi că stresul şi agitaţia nu-şi au locul într-o lume în care ţelul suprem este să ne facem mari 🙂

Aşa de simpatic îmi este mormolocul că mă gîndesc serios să fac şi eu unul. Deşi pînă acum tot eu ziceam că doare, că e greu, că trebuie bani, că n-are sens pentru că valorile mele şi valorile lumii se bat cap în cap … O zi cu un bebel deştept şi s-au dus convingerile mele pe apa sîmbetei 🙂 Voi, mămici şi tătici prezenţi sau viitori, ce ziceţi? Merită efortul pe termen lung?

Fără categorie
9

Episodul 14

31 octombrie 2006. Oana se culturalizează

Dragi nepoţi,

Zlatko s-a cărat din nou la aruncat cu mingea în coş aşa că profit de faptul că am rămas singură cu această minunată unealtă a civilizaţiei moderne care este calculatorul de poală şi mă pregătesc să vă relatez din aventurile cele mai recente ale nepotului emigrator.

S-a făcut toamnă, doamnelor şi domnilor. A venit chiar şi frigul pe aceste meleaguri altminteri binecuvîntate cu temperaturi de peste douăzecişiceva de grade, iar şcoala numa’ ce-a-nceput că şi-a şi luat o binemeritată vacanţă: pe aci de Ziua Tuturor Sfinţilor (nu-i acelaşi lucru cu Halloween, vă rog să nu insinuaţi aşa ceva că iar sare de fund în sus Biserica catolică 😉 care pică mereu de 1 noiembrie e liber generalizat. Inclusiv şcoalele îşi iau cînd pot toată săptămîna vacanţă că, deh, elevu’ croat trebe să se pregătească de mic pentru avalanşa de zile libere pe care le va primi ca om mare de la stăpînul său care o să fie.

Dar să trecem la subiect: mă anunţă într-o zi domnul T. că o să participăm la o lansare de carte. Culmea culmilor, îl cunoşteam deja pe autor, un amic de-al lui Zlatko care lucră pentru Crucea Roşie şi ilustrează tot ce e de ilustrat pe la ei. „Răcoroasă treabă!”, mi-am zis io evitînd englezismele nenecesare.

Continuă lectura

15

Episodul 13

Septembrie 2006. Oana scrie acasă

„Da, dragilor, nu v-am zis că m-am apucat de sporturi extreme – mers cu bicicleta adicătelea! După 4 ani şi jumătate de auzit din partea lui Tomšić „Cînd o să înveţi să mergi cu bicicleta o să …“ m-am înfuriat şi am zis: FAPTE, NU VORBE!

El s-a enervat la rîndul lui şi a dat jos din pod o biţă de gagică mai bătrînă decît mine. Care bitză, culmea culmilor, funcţiona şi mai era şi de culoare verde, culoarea speranţei –hihihi 🙂

 

biciclistu fara cap Continuă lectura

10

4 nunţi şi o înmormîntare

Nu-i vorba de filmul cu numele, ci fix de numărul de evenimente la care am participat în Croaţia de cînd îs pe lume 🙂 Şi am o serie de întrebări retorice 🙂 Azi legate de evenimentele fericite.

1. De ce atunci cînd întrebi de dress code, răspunsul vine: „Lejer, tineri sîntem, important e să ne distrăm!” şi cînd ajungi acolo toată lumea e în ediţie princeps?

2. A urmărit cineva statistic cîte dintre fetele nemăritate care prind buchetul sînt şi cele care se căsătoresc următoarele?

3. De ce atunci cînd duci darul mirii zic: „Vai, nu trebuia” ? :)))))))))

4. De ce e musai să existe atîta mîncare pe masă? E adevărat că ştiu răspunsul: se trage din vremuri imemoriale cînd lumea trăia la sat şi bucate alese vedeai doar la nunţi şi înmormîntări …

5. De ce e musai să cînte live un band, deşi cîntă melodiile altora?

6. De ce toată lumea îi spune miresei că e cea mai frumoasă chiar şi atunci cînd nu e aşa? E frumos să minţi în biserică? 🙂 Să reformulez: De ce miresele se încăpăţînează să se tranforme în ceva ce nu sînt cu rezultate jalnice uneori?

 

Floraart 1177. De ce oameni care nu sînt credincioşi insistă să se căsătorească la biserică? Din superstiţie? 😀

8. De ce se zice că ziua în care te măriţi / însori e cea mai frumoasă zi din viaţa ta cînd e clar că nu e aşa? Marketing ca să ne „luăm” cît mai mulţi?

9. De ce atîta emoţie pe capul părinţilor? Adică nu e o noutate că fiul / fiica are o relaţie serioasă. În zilele noastre cuplurile trăiesc împreună înainte de a se căsători şi oricum au în spate relaţii de ani de zile deci oarecum e normal ca nunta să fie pasul următor. Pas care oricum nu înseamnă nimic – în zilele noastre divorţul e destul de răspîndit 🙂

Nu ştiu alţii ce spun, dar mie nunţile îmi lasă un gust de fals în gură. Falsă e veselia şi cheful de petrecut al nuntaşilor, false sînt floricelele din pept, falsă e bucuria sinceră a tuturor … Mă rog, oi fi fost io la unele mai ciudate, deşi mă gîndeam ieri că, de fapt, evenimentele astea nu au cum să arate altfel. Lumea e de acord, în general, că cele mai reuşite petreceri sînt cele spontane. Ia gîndiţi-vă acum cît de plănuite sînt nunţile 🙂

15

Studiu de caz

Sau tot despre prostituţie, dacă vreţi.

Sînt tînără şi vrednică. Testele zic că am o inteligenţă peste medie. Am terminat o facultate pe bune – Limbi Moderne Aplicate. Vorbesc 4 limbi străine pe bune. Am experienţă în diverse domenii nu neapărat legate de studiile mele (management proiecte ONG şi voluntari,  training, organizare tabere / conferinţe / reuniuni etc.).  Cînd îmi citesc ceveul îmi creşte selfestimu’ instantaneu 🙂

Aş vrea o slujbă nestresantă că nu vreau să mor la 50 de ani. N-am carnet de conducere. Acu’, tot lucrînd la un dicţionar Ro-Cro pentru care o să cîştig fix cît să mă-mbăt de fericire că l-am terminat, mi-am mîncat economiile. În locul meu aţi accepta o slujbă de dădacă picată din senin sau aţi mai căuta?

Voi ce n-aţi face în vecii vecilor pentru un pumn de euroi?

Fără categorie
18

Salutări din Graz!

una scirboasa daca nu chiar obscenaCe reprezintă imaginea de mai sus? 😀 CONCURS CU PREMIU ABSOLUT SENZAŢIONAL! Fericitul cîştigător va primi poza cu toţi pixelii să şi-o puie pe dextop !!!

P.S. Dacă există doritori şi interesaţi, vă zic mai multe despre fosta capitală europeană a culturii, dacă nu, ţin pentru mine 🙂

18

Un român la Zagreb (II)

Sau „De ce nu m-aş duce la vot”. Nu spun că SI-GUR nu mă duc. Şi nu vreau să conving pe nimeni că, dacă nu aplici ştampila, eşti mai înţelept. Din contră, de la 18 ani, de cînd am dobîndit dreptul de a alege, nu am lipsit decît motivat şi am fost mîndră de civismul meu. Ba m-am mai şi certat cu alţii care ziceau că nu servesc alegeri, au altele mai bune de făcut: „Păi cum?!!! De-aia au murit oamenii ăia la revoluţie?!!!”. Însă acum mă aflu într-o situaţie specială pe care doresc să o analizăm împreună. Cine ştie? Poate mă mai gîndesc şi mă răzgîndesc dacă mă va combate cineva adînc.

Continuă lectura