Episodul 14

31 octombrie 2006. Oana se culturalizează

Dragi nepoţi,

Zlatko s-a cărat din nou la aruncat cu mingea în coş aşa că profit de faptul că am rămas singură cu această minunată unealtă a civilizaţiei moderne care este calculatorul de poală şi mă pregătesc să vă relatez din aventurile cele mai recente ale nepotului emigrator.

S-a făcut toamnă, doamnelor şi domnilor. A venit chiar şi frigul pe aceste meleaguri altminteri binecuvîntate cu temperaturi de peste douăzecişiceva de grade, iar şcoala numa’ ce-a-nceput că şi-a şi luat o binemeritată vacanţă: pe aci de Ziua Tuturor Sfinţilor (nu-i acelaşi lucru cu Halloween, vă rog să nu insinuaţi aşa ceva că iar sare de fund în sus Biserica catolică 😉 care pică mereu de 1 noiembrie e liber generalizat. Inclusiv şcoalele îşi iau cînd pot toată săptămîna vacanţă că, deh, elevu’ croat trebe să se pregătească de mic pentru avalanşa de zile libere pe care le va primi ca om mare de la stăpînul său care o să fie.

Dar să trecem la subiect: mă anunţă într-o zi domnul T. că o să participăm la o lansare de carte. Culmea culmilor, îl cunoşteam deja pe autor, un amic de-al lui Zlatko care lucră pentru Crucea Roşie şi ilustrează tot ce e de ilustrat pe la ei. „Răcoroasă treabă!”, mi-am zis io evitînd englezismele nenecesare.

Curioasă din fire, am întrebat despre ce carte e vorba şi am primit un răspuns bălmăjit: „carte … patru lupi …desene … biblioteca pentru copii…” ceea ce mi-a dovedit faptul că domnul T., ca de obicei, nu dăduse atenţie detaliilor :). N-am insistat că n-avea sens.

Vine şi ziua cu pricina, dimineaţa am fo’ „sus” (Krvarić unde-i reşedinţa ălor bătrîni ai lui Zlatko e la o altitudine mai mare decît Malešnica, cartierul nostru) unde într-un tur de forţă am ciopîrţit beţele de cucuruz rămase pe ogor precum un D’Artagnan modern (habar n-am cum se numeşte ştiinţific procedura 🙂 şi am dezpăstăiat fasolea culeasă în vederea pregătirii pentru iarnă).

Povestesc io cu mama-soacră cunoscută şi sub numele de Cruela cîte-n lună şi-n stele şi îi explic chiar şi demersul nostru cultural ce urma să aibă loc în seara respectivă. Dînsa îndrăzneşte chiar o corectură: „Da’ nu era vorba de trei purceluşi?!!” pesemne pricepînd la fel ca mine de altfel că e vorba despre o operă destinată celor mai tineri dintre noi.

În fine ajungem. Autorul exersa bătutu’ în tobă şi suflatu’ în bucium, amîndouă improvizate. În momentul în care am intrat noi doi în sală numărul celor veniţi să asiste la eveniment s-a dublat brusc. Chiar şi la sfîrşitul seratei „multimedia”- cum a numit-o reprezentanta bibliotecii venită să cuvînteze cu ocazia, continuam să reprezentăm 25% din public :). Bineînţeles că asta nu înseamnă nimic, marile talente ale lumii acesteia rareori au fost recunoscute de contemporani.

Undeva pe parcurs ne-am prins că nu era vorba despre o carte pentru copii … Să fi fost în momentul în care doamna de la bibliotecă a început s-o răsfoiască pentru public lăudînd totodată simbioza dintre textul scris şi ilustraţii, noi văzînd nişte siluete de muieri despuiate ce păreau desenate de o mînă stîngă nesigură? Sau poate cînd doamna doctor docent honoris causa etc. (nu fiţi impresionaţi că era rudă de-a nevestei autorului care la rîndul ei era transfigurată de geniul soţului) a vorbit despre „imaginile binelui şi răului, ale iubirii şi urii în forme simbolice”, despre „fuga de răul negativ (n.tr. am citat, să moară Veta că aşa a zis!) incomprehensibil şi regăsirea sa în propria fiinţă” ?!!!

Cred că totuşi ne-am dumirit cînd autorul a început să citească din carte dînd drumul la diareea verbală în care cuvintele sînge, oase albe, lacrimi, sîni, putred, negru, moarte, roşu, carne şi altele asemenea au revenit de mult prea multe ori ca să mai însemne ceva.

Io am simţit că-mi năvăleşte sîngele în oasele albe. Toată ziua o petrecusem cu Nefericita şi avusesem parte de un monolog pe tema şi cu leitmotivu’ : ”Voi mi-aţi distrus viaţa” ! Şi acu’ asta! În ton cu mesaju’ blînd şi non-violent al cărţii i-am şuierat printre dinţi lui T.:”Te omor” :))))

Din fericire nu a durat mult că cartea e subţirică, doamna de la bibliotecă a ţinut să ne tot spună vreme de vreo 10 minute cum a rămas dînsa fără cuvinte – mamă, ce paradox :). Ce m-a spăriet cel mai tare a fost faptul că tanti a zis că n-a mai auzit ceva aşa de bun de multă vreme ceea ce mă face să mă întreb oare cum sună alte opere. Mai bine să nu aflu.

Am cumpărat o carte spre veşnica amintire şi am primit, pe lîngă autograf („Duhurile trecutului îşi întind mîinile, blînd, sincer şi deschid calea spre înainte – în pace şi binecuvîntare. Mulţumesc. 19.10.2006”), şi o cutie cu biscuiţi căci, nevenind invitaţii, protocolu’ s-a împărţit ca la pomană. Zlatko i-a zis multi-talentului că dacă ar fi fost om de ştiinţă s-ar fi chemat că e interdisciplinar şi ne-am cărat rîzîndu-ne cu gura pînă la urechi :). Acuma mai am o singură speranţă şi anume că Rahela a uitat de promisiunea că o să-i aducem o carte despre patru lupi 😀

Vă salută din răzor

Nepotul de toate cititor 🙂

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;Episodul 14&8221;

  1. Am vrut să-ţi arăt o ilustraţie că, deh, o poză face cît 1000 de cuvinte, da’ n-o mai găsesc! Am împrumutat-o cuiva? A făcut picioare spre meleaguri unde să fie mai apreciată? N-am habar … 😦 Da’ dacă îl mai întîlnim pe autor mai cumpărăm o bucată 🙂

  2. Mi-era dor de tine, Oană!!! Vreau şi io să văz măcar o poză şi zău că tare mi-ai stărnit interesu’ să cetesc şi io capodopera asta. Mare telent, dom’le, mare viitor! Cum ai zis că să numeşte? 😀

  3. Aoleo, m-aţi pus în încurcătură: nu numa’ că nu găsesc cartea ca să dovedesc talentul indiscutabil al artistului, da’ nu mai ştiu nici măcar cum se numeşte 🙂 Ştiu doar că Dado îi zic prietenii poetului în proză, da’ care o fi presudonimul literar? 🙂 E clar, trebe organizată o poteră şi găsită capodopera buclucaşă 🙂

  4. Oană din răzor, dar chiar n-ai gasit o carte cu patru lupi pentru fată? 😉
    Ce-am mai râs, singura-n noapte!…

  5. Fata, draga de ea, a uitat de promisiune și am scăpat basma curată altminteri trebuia să scriu eu una cu patru lupi :)))) Mă bucur că ai rîs, acum zîmbesc și eu :))))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s