Blestemul îndopatului de Crăciun :)

Nu ştiu voi ce ziceţi, da’ io de cînd mă ştiu de sărbători am făcut excese alimentare 🙂 Cînd locuiam cu ai mei, n-aveam cum să nu gust şi pap din toate bunătăţile pe care le pregătea mama mea cu mare efort, că doar muncea şi la întreprindere, nu era numa’ gospodină. Sentimentele mele erau împărţite între: „Mamă, ce bun e! Mai vreau o porţie!” şi „Of, iar o să mă-ngraş!”. Partea cu îngrăşatul era o problemă căci Oana a fost (şi încă se vede) dodoloaţă la viaţa ei 🙂

Apoi am crescut mare, m-am mutat singură la Bucureşti. De sărbători mă vizita Z. şi ştiu că se zice că dragostea nu ţine de foame, da’ sînt gata să susţin contrariul sau măcar să spun că bunătăţile de pe masă căzuseră din primul plan în faţa bucuriei revederii. Nu că n-aş fi încercat să fac şi eu ceva bun, da’ n-aveam îndemînare să fac şi multe şi bune aşa că, pentru o perioadă scurtă, problema mîncatului în exces s-a estompat 🙂

Apoi am venit la Zagreb. Între timp crescusem la minte, îmi luasem viaţa în mîini şi eram aproape sigură că n-am să mai pun vreodată vreun gram în plus de Crăciun 🙂 Ei, aş! Da’ ce? Aci nu se pregătesc bunătăţi? Nu se fac prăjituri? Nu zice nimeni la masă: „Da’ mai luaţi! Nu vă place?” 🙂

De exemplu de Crăciunul ăsta, pe care l-am sărbătorit aici, mi-am zis: „Nu exagerez, oricum sîntem invitaţi la masă la ai lui Z., io fac o prăjitură, două să nu merg cu mîna goală şi în rest spaghete pentru triatleţi.” Zis şi făcut. Problema e că lămîiţa e fenomenală, da’ n-a avut succes la iubitorii de ciocolată de aci – poate de-aia că nu arată ca-n poveşti 🙂 Da’ nu aruncăm, mîncăm toată tava şi filozofăm încercînd să terminăm şi ce-am primit la pachet: „Cum se face că, fac ce fac, tot mănînc mai mult decît trebe de Crăciun? Parcă-s programată genetic pentru exces! De ce-i musai să fie masa bogată de sărbători?”

Şi-mi amintesc că anul trecut am trecut pe la familia de la Belgrad în drum de la Braşov şi am auzit-o pe verişoara lui Z. plîngîndu-se că are atîta mîncare acasă, da’ mai trebuie să gătească ceva pentru copii (?!!) 🙂 Cine ne-o pune, oameni buni, la aşa un demers nebun: să munceşti ca apucatul să găteşti şi apoi să termini ce-ai realizat? 🙂

Aşa mă gîndesc, decid să mai încerc o dată la anu’ să mănînc sănătos de Crăciun ca să nu mă simt fluffy după şi apoi merg la o tură cu biţa, că-i soare şi şoseaua uscată şi poate las măcar 2 lămîiţe la Jarun :)))

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Blestemul îndopatului de Crăciun :)&8221;

  1. ..ei, Oana, cin’ te-a pus să faci lămîiţe aşa de bune??
    ..dar de ce ai mai luat bunătăţi şi la pachet??
    Concluzia e că-i Crăciun şi cam tot ce mişcă, mişcă-n jurul praznicului, fie-n Braşov, Zagreb sau aiurea 🙂
    Şi planurile de pe-un an pe altul nu se pun, poate pîn la anul îţi vine iar pofta de lămîiţă!! 😀

  2. De ce-am luat la pachet bunătăţi? Păi 1.: dacă-i ziceam „nu, mersi” lu’ soacra mea, începea al treilea război mondial :))) şi 2. tot am ieşit bine că ea voia să luăm şi la pachet şi să venim din nou la masă :))) „E păcat să aruncăm”, zice ea des 🙂

  3. La multi ani,Oana!!Sa ai un an asa cum ti-l visezi,cu cat mai multe triatloane castigate si o sanatate de fier!Happy New Year!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s