Am trecut examenul ăl mare:)

În 18 martie fac șase ani de cînd am ajuns, eu și bocceluța mea, la Zagreb fugărind un vis cu ochi albaștri și mult simț al umorului 🙂 „Deja?!!”. Da, da, fix șase ani 🙂 Care au trecut mai repede ca un triatlon sprint dacă e să mă întrebați pe mine 🙂

Acum să tot fie o săptămînă, eram ori în tramvai, ori la baie – în locurile astea mă vizitează inspirația de obicei 🙂 – cînd mi-a venit ideea să pregătesc pentru aniversare un articol pe care să-l intitulez „Așteptîndu-l pe permis…”. Urma să fac o recapitulare a vieții mele pe meleaguri străine și să zic că de-abia aștept să primesc permisul de ședere permanentă să scap de o grijă și, mai ales, de vizite mai mult sau mai puțin plăcute, oricum anuale, la poliție 🙂

Legea zice că după 5 ani de ședere neîntreruptă pe pămînt croat și 6 abțibilduri în pașaport care dovedesc tot atîtea șederi temporare aprobate, poți cere definitivarea ceea ce am și făcut la sfîrșitul lui septembrie. Mi-au zis că răspuns primesc în 6 luni, maxim un an. Așa că m-am pus pe așteptat cu emoțiile unui student care așteaptă rezultatul unui examen pentru care a învățat tot, dar al cărui profesor e ușor capricios și îl poate pica pentru că n-a scris „nicio” într-un cuvînt :). Nici nu-i de mirare avînd în vedere cîte chestii a trebuit să dovedesc pentru a convinge statul croat că-s demnă de a trăi aci 🙂

Însă, surpriză mare, acum patru zile primesc un telefon de la ofițerul de poliție care s-a ocupat de dosarul meu (așa-i că sună criminal? :))) că am primit aprobarea! Ori îmi făcusem eu temele cum trebuie, ori a fost profesorul îngăduitor 🙂 Am chiuit toată ziua, pînă a doua zi cînd m-am dus să ridic decizia și am observat o problemă: Oana Adina care obținuse aprobarea să trăiască fericită pînă la adînci bătrînețe în Croația era născută la „Brașov, Varșovia, România” :))) Stop! Trebuie corectat!

M-am dezumflat căci îmi imaginam că cine știe ce procedură îndelungată și birocratică trebuie îndeplinită… Scenaristului de telenovele din mine i-a trecut chiar prin cap că poate se vor răzgîndi autoritățile :))) Însă n-am avut dreptate, hîrtia corectată a venit după două zile, am mers ieri să o ridic și am avut parte de un moment de film ieftin cu imigranți :)))

Doamna îmi scria ultimul abțibild pentru pașaport oficializînd noul meu statut, Rihanna cînta „Told you I’ll be here forever (…) You can stand under my umbrella…” :))), iar eu arunc o privire pe geam și văd pe clădirea vecină un steag croat fluturînd în vînt :)))

Ies cu pașaportul din clădire, fac doi pași și dau nas în nas cu președintele croat, ușor îngîndurat, însoțit de un bodyguard numai. Nu s-a uitat la mine decît apărătorul, dacă mi-ar fi zimbit dl Josipović m-aș fi oprit să caut camera ascunsă, jur :))) A fost o zi în care au mers toate ca unse! De fapt, anul ăsta a pornit taare bine cu surprize plăcute, deznodăminte fericite, începuturi de drum de bun augur… Vă țin la curent 🙂 IUHUHU! LIFE IS GOOD :)))

Anunțuri

12 gânduri despre &8222;Am trecut examenul ăl mare:)&8221;

  1. Nu ştiu cum să fac eu acum? Să mă bucur că ai permis de şedere definitivă în altă ţară?Să nu?…nu pot să gîndesc foarte limpede,dar o iau în ordine:
    Ştiu ce emoţii şi formalităţi sînt de împlinit în fiecare an şi ai avut deja 6 experienţe….Deci mă bucur că nu o să mai ai altele 🙂
    Ştiu că ţi-ai dorit foarte mult să obţii permisul şi asta înseamnă că e OK pentru tine să locuieşti în Croaţia….nu pot decît să mă bucur! 🙂
    Mi se pare că te mai depărtezi un pic de noi, de babaci şi ….mi-e un pic jale! Dar precis o să-mi treacă repede. Nu-mi doresc decît să îţi facă plăcere şi să păstrezi nevoia de a reveni, din cînd în cînd !
    ….şi-apoi, putem să stăm şi la masă împreună pe Skype,cînd avem timp, trăiască internetu’! 😉
    PS: d-l Iosipovic trebuie să fie un semn de bun augur, neapărat, de ţi-a ieşit în cale cu ocazia primirii aprobării! Mult noroc şi succes şi de-acum încolo la tot ce îţi propui! 🙂

  2. Îți zic eu ce să faci – bucură-te :))) Pentru că permisul ăsta înseamnă că pot lipsi mai mult din Croația decît puteam pînă acum și că (mai ales în combinație cu aderarea Croației la UE) poți veni și sta pe capul meu cît vrei :))) E de bine, ascultă la mine :)))

    Cît despre cum e să trăiești în Croația – tot o să fac un bilanț la fix șase ani și o să explic atunci pe larg 🙂

  3. Mulțumesc fain 🙂 Sentimentul de ușurare e similar cu trăit la finele unei sesiuni de iarnă la LMA cu șepteșpe examene și cinșpe colocvii :))) Ooo, ce vremuri 🙂

  4. trece timpul asta cu o viteza… 🙂 eu inteleg ca trebuie sa dai de baut, ca altfel se razgandesc birocratii 😛 asteptam postarea cu planurile pentru 2012 🙂

  5. da, da, parcă ieri îi răspundeam lui Zlatko „nu, mersi, drăguță” la invitația de a învăța o limbă fostă-iugoslavă ca să pricep bancurile la care se hlizeau toți slavii din sud la o conferință regională de tineret, Cruce Roșie de tineret :))) and look at me now :)))

    dau de băut, cum să nu, iar de planuri sper s-apuc să scriu măcar după ce le implementez :)))

  6. Super!! Anul transformarii in mai bine sa-ti fie, Oana!
    Eu am intrat in el cu datorii catre tine, da’ o rezolvam noi cumva si p-asta… 😉

  7. Mulțumesc, Isis, să ne fie și mai bine și multă bucurie să găsesc pe blog la tine 🙂 Cît despre datorii, încet, încet – anul ăsta, printre altele, învăț să am răbdare 🙂

  8. Draga Oana,
    iarta-ma ca ma bag si io ca musca-n mlijeko, dar te rog zi-mi daca ai timp: tu ce-ai obtinut dupa 5 ani? Rezidenta permanenta sau cetatenie?
    Asta ar fi emigrarea care mi-ar placea si mie:)
    (Am mai incercat una cindva in SUA, dar, iaca, aia nu ne-a placut. Tin minte insa ca pentru ei erau de ajuns 5 ani de sedere legala si deveneai cetatean, nu altceva… de aia ma intrebam: or fi croatii mai duri?)
    Oricum, ma bucur pentru tine si Zlatko!

  9. Ooo, croatii sint mult mai duri 🙂 cinci ani de sedere neintrerupta in Croatia mi-au dat dreptul sa SOLICIT rezidenta permanenta sau stalni boravak, cum spun ei :)mcu aceasta ocazie am avut de dat examen de limba croata 🙂

    indeplinind eu toate conditiile, acum o luna si un pic, dupa aproape sase ani de rezidenta temporara, am primit-o pe cea permanenta 🙂

    si acum am dreptul sa solicit cetatenie, problema este ca, nefiind casatorita cu Zlatko, ar trebui sa renunt la cetatenia romana. Ceea ce nu vreau. Asa zice legea, doar cetatenii straini casatoriti cu croati isi pot pastra cetatenia dobindita prin nastere ( si probabil exceptiile tip fotbalisti etc :), ceilalti trebuie sa renunte la ea.

    Asa ca acum ori ma marit, ori astept sa se schimbe legea 🙂 deocamdata ma bucur de noul statut si ma pregatesc de o noua vizita la politie – sa schimb adresa din buletin 🙂

  10. Aaa, n-am zis, cu mare placere raspund la orice intrebari legate de Croatia si sederea aci – ma simt tare competenta in domeniu :))) asa ca n-am ce scuza – mai ales ca m-am distrat bine la „musca-n mlijeko” :))) salut cu drag si ma bucur si multumesc pentru gindurile bune 🙂

  11. Vai de capu’ meu. Chiar ca-s duri. Si-s asa de draguti luati unul cite unul, cel putin cei pe care i-am cunoscut noi…
    Dar banuiesc eu ca nu vor sa se mai trezeasca in vreo bratsvo i jedinstvo:)
    Multzam mult de lamuriri!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s