Standard

Franja 2012 :)

Anul trecut Maratonul (biciclist, simt nevoia sa specific dupa ce am terminat un maraton adevarat caci mi se pare un usor abuz de folosire a termenului 🙂 Franja organizat ca la carte de sloveni a implinit TREIZECI de anisori…

Cu ocazia asta am vazut multi biciclisti care purtau numere de concurs umpic altfel – aurii cu stelute. „Mai, oamenii astia au facut ceva special…”. Vazind ca mai toti is trecuti de prima tinerete m-am gindit: „Doar n-or fi biciclisti care au participat la TOATE editiile de pina acum?!!”. Ba da 🙂 Au fost mai multi, va zic, unul din ei fiind prietenul nostru, Roman, din Krsko 🙂

Nu stiu de ce ma mir ca, fara sa-mi dau seama, anul asta am participat a cincea oara la Franja – de doua ori am fost la aia mica de 97 de km, de doua ori la aia mare de 156 si anul asta iar la cea mica pentru variatie 🙂 Mai particip de 25 de ori si-i ajung din urma pe veterani :)))

Anul asta am nevoie de un singur cuvint ca sa descriu ziua de duminica – PERFECTA 🙂 Toate participarile au fost faine in felul lor, de-aia ma duc an de an, dar de fiecare data ceva a mers prost – ba m-am extenuat, ba am avut probleme tehnice, ba m-am stresat, ba am cazut… Anul asta eram curioasa sa vad ce se mai intimpla :)))

Nimic rau, totul a mers ca pe roate si fix cum am vrut eu 🙂 De la inceputul inceputului, adica incepind cu portia de somn din noaptea precedenta 🙂 Am dormit bine si mult dupa alergarea din Krsko! Pentru prima data in cinci ani ca mereu aveam o emotie, dormeam cu grija ca nu ne trezim la timp… Nu si de data asta – de-acum incolo asa am sa fac: simbata alerg, duminica biciclesc 🙂

Drumul pina la Ljubljana a fost fain si scurt ca de obicei. Echipa de soc a fost: io, Zlatko, fratele lui si Tonka, prietena noastra emotionata ca participa pentru prima data ( de ce – nu am priceput, gagica are 45 de ani, dar a facut handbal de performanta, iar acum merge cu bita in fiecare zi aproape 50 de km pina la servici si inapoi 🙂

Ne-a amenintat ploaia, dar cred ca ne-a ocolit pina la urma tocmai de-aia ca a vazut ca n-am dat bir cu fugitii :))) conditii ideale pentru doborit recorduri personale 🙂

N-am mers impreuna, fiecare a avut telul lui si ne-am vazut de drum dupa ce ne-am urat mult succes la start. Zlatko a vrut sa termine repede si in forta, Tonka a vrut sa termine, Dado a vrut sa fie cavaler si a insotit-o pe Tonka tot drumul (altminteri el e cel mai in forma pe bita dintre noi :), iar eu… Eu am vrut sa simt energia pozitiva cu care ma incarc in fiecare an, am vrut sa ma simt bine tot timpul, sa zimbesc mereu, sa merg repede daca asa imi vine, sa stau daca am chef de stat, sa pap bine la toate „benzinariile” cum le zic la standurile cu de-ale gurii puse strategic pentru biciclisti fomisti pe parcurs :))) In ultimii doi ani am cam fortat nota din dorinta de a merge si eu ca biciclistii cei adevarati si m-am bucurat mai mult la finish -ca am terminat 🙂 decit pe parcurs 🙂

Anul asta deviza a fost „the road is the destination” 🙂

Am rinjit tot drumul de m-a botezat „Smiley” un nene din echipa de organizatori care ne-a insotit in una din masinile pentru asistenta tehnica in caz de nevoie 🙂 Am vorbit cu oameni – ma rog, ei cu mine mai mult ca slovena mea inca nu e chiar utilizabila, but I’m working on it :), M-a impins vintul din spate de am mers la un moment dat cu aproape 40km la ora (cu MTB-ul :D, am mers si la trena cind vintul si-a schimbat directia si a inceput sa ne bata in nas :))) Am multumit voluntarilor de pe parcurs si am primit incurajari muuulte, am mincat bine (si in timpul si dupa 🙂 si am terminat cu sprint :)))

Timpul oficial (am avut cip, orisicit, e competitie 🙂 este 4 ore si 7 minute. Eu cred ca e cel mai bun de pina acum desi timpul din 2008 a fost 4.03 – asta pentru ca a fost umpic mai lung traseul luat in calcul.

Excelent! M-am bucurat ca tuturor le-a priit iesirea si au fost multumiti ca si-au atins obiectivul ( unii depasindu-l chiar: Zlatko a terminat in 3 ore, Tonka in 3 ore si 47 de minute!) si am tras concluzia ca asa e cel mai bine: train together, race alone 🙂 Fiecare are apoi povestile lui la berea de dupa :))) Asta e o lectie pe care o uit uneori – n-are sens sa faci ceva daca nu e distractiv, mai ales cind e vorba de timpul meu liber. N-am sa ajung vreodata sa concurez la olimpiada, bani n-am sa cistig din alergat si biciclit, iar la cit de bine inot pot eventual sa ma inec :), ma recreez prin sport si important e sa zimbesc 🙂 Daca Smiley nu e prezenta, inseamna ca am exagerat 🙂 Culmea fiind ca, la mine, performanta urmeaza zimbetul – cu cit ma simt mai bine, cu atit am senzatia ca am aripi si zbor si pot orice 🙂

Hai ca v-am impuiat capul, o saptamina perfecta va doresc 🙂

Anunțuri
Fără categorie

2 gânduri despre &8222;Franja 2012 :)&8221;

  1. Deci ai aniversat şi tu a 5-a Franja? La multe înainte, cu distracţie şi gustărele faine la ”benzinării”!Păi doar dacă concuraţi în echipă trebuia să fiţi împreună, Aşa individual cred că e cel mai relaxant,îţi vezi de ce ţi-ai propus şi nu ţii pe nimeni în loc. Foarte faine pozele de finisher, bravo Oana şi Tonka! Şi poveşti de ”după” cît mai faine să fie! 😉

    Noi am votat de dimineaţă ca să nu ne bată canicula în cap şi să votăm cu cine nu vrem 🙂 degeaba, a ieşit tot cine a trebuit să iasă.
    Canicula, în schimb, a trecut şi ea şi oftăm uşuraţi.

  2. Am aniversat, am aniversat și tot nu m-am săturat 🙂 Mulțumim de urări – o să-i transmit felicitările și Tonkăi 🙂
    Cît despre alegeri – asta e, bucuroși le-om duce toate… 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s