Al treilea semimaraton :)

start no
(La Oficiul pentru Promovarea Turismului s-au ridicat numerele de concurs :))

Povestea semimaratonului de la Crikvenica începe așa:

Era vară. Iunie dacă nu mă înșeală memoria. Tocmai alergasem 14 km din maratonul de pe Sljeme, „unul dintre cele mai grele din Croația” (am citat organizatorii și participanții și privitorii :)). Mi s-a părut și mie că distanța întreagă este pentru supraoameni datorită urcușurilor abrupte și i-am întrebat pe facebook pe prietenii mei alergători dacă există în Croația vreun maraton pentru muritorii de rînd că, din cîte știu eu, unul e „cel mai greu” (între noi fie vorba e și cel mai lung, umblă vorba că ar avea spre 50 de km că se aleargă prin păduri unde măsurătorile îs ineficiente și inexacte :)), unul e foarte greu, la Plitvice, unde, tot așa, urci și cobori pînă te saturi, și mai e maratonul din Zagreb unde ai nevoie de nervi de fier ca să explici tuturor trecătorilor și șoferilor că nu, locul tău nu e în pădure și că da, ești sănătos la cap, mersi de întrebare 🙂

Prietenii mei or fi zis că întrebarea e retorică așa că au lăicuit statutul și atît 🙂 Rămînînd eu nelămurită am decis să-l întreb pe Sf. Google și el mi-a zic că anul trecut a avut loc spre sfîrșitul lui noiembrie un maraton la Crikvenica. Mare, soare, liniște, niște poze frumoase… Nici vorbă de „extrem” – alergîndu-se de-a lungul coastei nu-i chiar drept, dar nici enșpe mii de metri de cățărare 🙂

„Zlatko! Eu vreau să merg anul ăsta la Crikvenica! În 2 decembrie eu o să alerg semimaratonul” 😀

În noiembrie, fix în momentul în care mă pregăteam să mă înscriu, portalul pentru triatloniști 3sporta anunță mare concurs mare pe facebook! Puneau în joc 6 taxe de participare, 3 pentru băieți și 3 pentru fete. Ca să intri în joc trebuia să pui o poză cu adidași și o explicație haioasă, o poveste, o anecdotă, o poezie hazlie etc.:) HA-HA-HA, una din cotizații e a mea :)))

papuci
(o poză mai veche cu toți papucii de alergat pe care i-am avut vreodată :))

Și o poezie în croată care suna cam așa…

„mama mea mi-a zis o dată
că fără conduri o fată nu-i fată
așa ca mi-am luat mai mulți de-odată
și maratoane am alergat încîntată
la Crikvenica cînd o să merg
pe cei roz cu negru am să-i aleg :)))”

Organizatorii au zis că nu se uită numai la cît de inspirați au fost concurenții, ci și la numărul de like-uri, așa că am demarat o campanie de racolat susținători 🙂 Mobilizarea a fost exemplară, mulțumesc și pe această cale celor care m-au sprijinit și în 22 noiembrie am aflat că mă aflu printre fericiții cîștigători :)))

iarna2
(am pornit ieri după prînz, în Zagreb se răcise ușor, pe Sljeme cineva îl pudrase cu zăpadă, în Gorski kotar… )

iarna1
(…vine Moș Crăciun :))

raza
(dar cînd am început să coborîm spre Crikvenica, am văzut o rază de soare :))

hotel international
(hotelul unde am stat – aici începe lauda organizatorilor care n-o să se termine pînă la finalul acestui articol :)))

Organizatorii sînt o agenție de turism. S-au prins că alergători sînt o grămadă, că în perioada asta din an nu prea mai sînt competiții, că cine aleargă trebe să manînce și să bea, cei care vin de departe trebuie să și doarmă, s-or fi prins și că nu există maratoane „light” în Croația și s-au gîndit să intre ei pe piață. Deșteaptă mișcare 🙂

Ce oferă e o petrecere care pun pariu că o să fie pe an ce trece tot mai mare 🙂 Anul ăsta cică au fost vreo 700 de participanți în total din vreo 7 țări. Organizează maraton, semimaraton și un Fun Run de 5 km. În taxa de participare (care e cam 25 de euro, mai ieftină decît prin alte părți) intră un Pasta Party în seara precedentă (cu muulte feluri de paste, bucuria mîncăcioșilor :)), apă, suc, banane pe parcurs, o masă caldă la final (o fasole cu paste și slăninuță – o minune :), și un pachet cu tricou și căciulă și bonuri cu reduceri de la sponsori, medalie la final, diplomă de luat acasă… În plus cine a participat a beneficiat de cazare cu reducere și parcare moca.

la plaja
(ieri am ajuns, ne-am ridicat numerele și am plecat la plimbare :))

La Pasta Party am mîncat, am beut un șpriț, am aflat o poveste cu tîlc de la un chelner și ne-am simțit tare bine – unii au și dansat că am avut muzică live 🙂

lux suprem
(lux suprem – de la fereastră se vedea zona start/finish!!! am ajuns în 2 minute la start ceea ce a însemnat că, dacă am fi avut nevoie la baie, am fi putut alerga pînă în cameră 🙂 și a mai însemnat că după cursă am putut să mă dușez și să mă încălzesc pentru că, bineînțeles că hotelul nu a ținut musai să eliberăm camera pînă la 10… :))

fa si mie o poza
(Zlatko, fă-mi și mie o poză… Bine că mi-am amintit înainte de semimaraton că după aș fi arătat ca un pui plouat :)) Asta pentru că a plouat tot timpul :)))

una si mai buna
(stai așa, Oana, că am o idee… o să iasă poza și mai bună :))

maratonistii

La zece au luat startul maratoniștii. Primul nene în alb n-a fost cel mai rapid, dar a fost campion la dans ieri 🙂 Vă zic, o pe-tre-ce-re 🙂

Despre alergare – traseu faaain. Maratonul înseamnă două ture, poate într-o zi am să încerc și varianta asta. Pe parcurs nu ne-a lipsit nimic. A plouat mai mereu și n-a fost chiar cald, dar nu-i bai – anul trecut cică a fost torid, 25 de grade :). Am terminat într-o oră și 55 de minute și 5 secunde. Aș zice că e record personal, dar nu sînt absolut sigură că au măsurat bine, cred că am alergat vreo 200 de metri mai puțin, dar avînd în vedere că a fost umpic de deal și vale, înclin să zic că e cea mai bună performanță la un semimaraton 🙂 Am fost a 34-a gagică din 93, a 15-a gagică din categoria mea de vîrstă (30-35 de ani) din 43, a 195-a din 296 participanți de ambe sexe :). Nu-i rău deloc 🙂 M-am simțit puternică și antrenamentul pentru maraton nici măcar nu a început :).

În concluzie a fost bine, mai mergem și altă dată 🙂

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Al treilea semimaraton :)&8221;

  1. inca o data felicitari! ma bucur ca ai reusit cu poza & fotografia :D, trebuia sa castigi 😀 :D! si admiratia mea netarmurita si neprecupetita pentru ca poti alerga atata fara sa iti crape splina! eu nu-s deloc prietena cu alergatul, altfel, dupa cum bine stii, nu ma dau in laturi de la nitelus efort 😀

  2. cu poza si fotografia?! voiam sa zic cu poezia si fotografia. sa cu poza si poezia. cine mai stie?! 😆

  3. Mulțumesc frumos 🙂 Iar roșesc la atîtea laude, într-o zi tot or să mi se urce la cap :))) Mie îmi place să alerg 🙂 Taaare 😀 Am început cu jogging în clasa a IX-a, însoțeam o vecină și prietenă care se pregătea să-și dea bacul la sport pînă pe terenul Liceului Sportiv și acolo dădeam ture 🙂 Eram dodoloață pe atunci, dar le băteam la sport la rezistență pe colegele mele mai supțirele – acum rîd cînd îmi amintesc că proba de rezistență însemna alergat 600 de metri :)))

    No și așa am continuat, am mai și pauzat, dar acum mă antrenez și, avînd în vedere că am reușit să fac față unui maraton întreg, mă concentrez pe a deveni mai rapidă 😀 Mă cheamă Oana, dar puteți să-mi ziceți Fulgerică :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s