Transformari (1)

20121221-102321.jpg

Am tacut in ultima vreme ca am avut multe chestii de facut! Am descoperit zenhabits.com, am aflat multe de la Leo si, in joaca, am zis sa pun si in aplicare ce am aflat ca sa fiu sigura ca imi invat lectia 🙂 M-a inspirat sa-mi suflec minecile ca sa nu ma mai aud cum zic: „Uf, iar n-am reusit sa…” 🙂

Una din ideile care mi s-au parut foarte bune (ca sa nu zic geniale :)), a fost aceea ca e nevoie de pasi marunti pentru orice schimbare ai vrea sa faci in legatura cu persoana ta. Muuulti pasi mici in directia buna te duc exact unde vrei sa ajungi 🙂

De exemplu daca vrei sa fii mai sanatos, nu zici: „Gata! De miine ma las de fumat, baut, mincat mult si prost si ma apuc de antrenament pentru un maraton :D!”. Schimbarea e prea brusca si coplesitoare, sansele de a te tine de cuvint sint minime. Daca ati tinut macar o data in viata o cura de slabire stiti despre ce vorbesc 🙂

Umbla vorba ca ar exista si exceptii, oameni care dintr-o data au intors foaia, persoane pe care frustrarile nu le-au trimis de unde au plecat, dar eu nu ma numar printre ei 🙂

De-aia am ascultat cu atentie ideea ca daca incepi calatoria ta cu un pas mic, aproape insesizabil, care nu-ti va incorda toti muschii vointei (acuma o sa zica fumatorii ca am ceva cu ei :), nici gind, mai ales cu cei care vor sa se lase de fumat :D, dar scriu din statia de tramvai si, desi m-am dus cit de departe am putut, tot simt fum de tigara de la un nene care duhneste si plaminii mei sanatosi se revolta :P), de exemplu nu mai fumezi un pachet de tigari pe zi, ci 19, pasul e facut in directia buna si cu timpul vei ajunge unde vrei 🙂 Dupa o vreme (o zi, doua, noua, cind ai uitat ca tu odata fumai 20 de tigari, mai tai una :))

Cu ce am inceput eu? Nu fumez, evit sa fumez chiar si pasiv :), asa ca am inceput cu altceva 🙂 De ani de zile ma lupt cu mine sa bag ceva in gura dimineata. Pe vremuri saream peste micul dejun pe motiv de stres si anticipare a unei zile de munca neplacute. Mai recent era pe motiv ca nu apucam caci ma trezeam in ultimul moment, dadeam cafeaua pe git si pe plantatie, tovarasi!

Cea mai mare reusita a fost sa-mi iau o banana cu mine pe care o mincam la un moment dat inainte sa ajung la servici… Tot respectul bananelor, dar ma apuca o foame dupa vreo ora… :))) Si sa vezi cerc vicios apoi – cind dadeam de mincare, nu ma mai oprea nimeni, iar cind dadeam de frigider seara dupa schimbul 2, evident ca nu mai puteam minca dimineata 🙂

Pina in ziua in care am zis: „Oana, nu iesi din casa pina nu maninci ceva. Stai jos ca omul si imbuca :)” Am inceput cu o bucatica de piine, una de brinza si o gura de suc de grapefruit sa taie greata 😀

N-o mai lungesc ca banuiti deznodamintul: Sint Oana si de o luna jumatate maninc in fiecare dimineata 🙂 Chiar si in zilele cu stres maxim 😀 De fapt nici nu stiu cum am putut trai pina acum fara mic dejun :)))

Si miine o sa va povestesc despre o alta transformare 🙂

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Transformari (1)&8221;

  1. oana, n-am cuvinte sa spun cit de bine imi pare despre transformarea cu papa de dimineata!! Si e ok ca te simti bine, asta conteaza!!Eu mi-am impus un pic de regim dar echilibrul e inca instabil, mai fac excese si pe urma ma abtin si de aici o serie de reprosuri si insatisfactii(auto)….Trebuie sa mai lupt pina sa ajung la zenhabits

  2. ha! sa stii ca si eu, dupa ce am descoperit ca pot manca muesli, am avut o revelatie: micul dejun de genul asta ma ajuta sa nu lesin (literalmente!)

  3. Maman, și eu mă bucur de transformare 🙂 nu m-aș fi apucat de mîncat de dimineață doar pentru că umblă vorba prin sat că micul dejun e cea mai importantă masă a zilei. dacă stau să mă gîndesc bine umblă vorba și că trebe să bem minim doi litri de apă pe zi ceea ce am demonstrat că e o aberație 🙂

    dar am observat în rarele ocazii în care n-am sărit peste prima masă din zi (numărul acestor ocazii este identic cu numărul dimineților petrecute la pensiuni sau hoteluri unde, răsfăț total, m-a așteptat un bufet mai mult sau mai puțin bogat, dar mereu îmbietor aranjat pe drumul spre prima cafea :), că îs mai bine dispusă, am mai multă energie pentru hălăduit peste zi și mi se face foame spre prînz ca oamenilor normali 🙂 așa am tras eu concluzia că o să-mi fie mai bine dacă manînc în fiecare zi înainte să plec de acasă 🙂

    cît despre excesele tale, ascultă la baba că a învățat de la Leo: le faci pentru că ai tăiat prea mult și prea repede din ce mîncai pînă să te apuci de regim – organismul s-a revoltat că fizic e nemîncat și psihic e frustrat și …a dat năvală la frigider! fix ce ziceam. trebe pași minusculi, dar definitivi și irevocabili. mai bine dai un kil jos în două luni, șase într-un an. decît să dai 5 kile în decembrie și să pui 7 în ianuarie… părerea mea 🙂

  4. dom’ profesor Tomșescu manîncă muesli în fi-e-ca-re di-mi-nea-ță 🙂 nu s-a plictisit încă 🙂 eu mă împac mai bine cu proteinele sărate 😀 le pun pe felii de pîine prăjită și le stropesc cu un suc de la Rauch – Happy Day, marketingul să trăiască :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s