despre puterea lui „bravo!” și ce trăznăi mai face omul la beție :)

poza
(gînditorul de la Japetić, înainte de beție :D)

Tare bine m-am simțit în duminicile trecute la liga Kolarić cu urcuș la cabana Japetić așa că undeva săptămîna trecută am luat o decizie importantă: vreau trofeu, tricou și sticla de vin :D. Tot ce trebuie e să mă prezant la cel puțin 8 etape din cele 14 organizate, deși n-ar fi rău să mă străduiesc să nu ratez vreuna căci concurența există și fiecare punct contează :). Tricoul, medalia&pocalul plus sticla de vin îs motivație și premiu pentru cîștigători, ideea e că nu se pune preț pe viteză, ci pe număr de puncte adunate, iar punctele se dau în funcție de multe criterii, cel mai important fiind de cîte ori participi :).

Așa că azi (abia) m-am trezit (mulțumesc, Z., că ai tras de mine și ai pus de cafea, o să împart vinul cu tine :)) și iar am alergat :). Într-o oră și 11 minute am terminat – nu-i PB, dar azi m-am dus să fac mișcare și să-mi crească pofta de mîncare, am stat de povești cu băieții la început, nu m-am forțat de-loc. Io am trei viteze: „dă tot ce ai, după n-au decît să te care în spate (la spital :))”, „nu consuma toată energia că n-ai făcut de mîncare și trebe și spălat pe jos că după-masă vine mama-soacră în vizită :)” și „pe loc” :))). Azi am mers în viteza a doua :))).

Dar nu asta e important de comunicat. Am vrut să vă zic că undeva pe la km 9 am depășit un biciclist care a strigat după mine un BRAVO din inimă. I-am mulțumit și pasul mi s-a mai înviorat. Mai apoi am întîlnit alți concurenți care se întorceau deja, unul mi-a zis: „încă un pic!” – n-a avut același efect, cred că din cauză că știam exact cît mai e pînă la final, un altul a aplaudat – gesturi de încurajare care îți pun zîmbetul pe buze și vioiciune în pași :).

Nu e prima dată că remarc asta. Azi am fost în formă relativ bună, alergarea n-o fost o provocare deosebită și nu poci să zic că n-aș fi continuat fără încurajări, dar am participat și la curse sau aventuri pe două roți unde chiar că îmi venea să trag pe dreapta și să plîng în pumni de greu ce era :). De fiecare dată un: „vai, vai, vai, ragazza!” sau un „še mal! še mal!” sau „svaka čast!” pe care le-am interpretat ca pe cele mai calde urări, nu conta că n-am știut mereu ce înseamnă :))), m-au făcut să descopăr cu mare mirare rezerve de putere ascunse prin cotloane nebănuite care m-au ajutat nu numai să continuu, să zîmbesc și să mulțumesc, ci și să accelerez :)))

Și acum pregătiți-vă de extrapolare: cît de faină ar fi viața noastră dacă soțul ne-ar lăuda friptura mai des, șeful ne-ar felicita pentru contribuția la creșterea producției (de rapiță 🙂 la hectar, părinții ne-ar asculta părerea mai des (maman, vorbesc în general, să nu te simți fix tu că n-ai de ce, tu ești exemplară la capitoul ăsta :))), socrii n-ar mai critica tot ce prind și copiii ne-ar pupa că i-am lăsat la petrecere pînă la șapte dimineața și le-am și călcat rochia de bal?. Io zic că zîmbetul ne-ar fi mai larg și pasul mai vioi :).

???????????????????????????????

Acuma puteți să mă aplaudați pentru revelația de mai sus sau să mă trimiteți la culcare – aș merita, trebe să recunosc, azi am băut :))). Nici de gătit n-a trebuit să gătesc, pe mama soacră am văzut-o ieri, în schimb am avut de sărbătorit noul record personal al lui Z.!!! Așa că după alergare, am beut împreună, noi doi, o juma’ de litru de vin alb de casă că a mers cu prînzul și restul companiei :))). Hăhăhă, hihihi cu membrii Clubului de Atletism din Jaska, organizatorii ligii noastre… „Noi merem la maratonul din Isola/Piran/Kopar (undeva în Slovenia, la mare, poate chiar unde au fost făcute pozele de mai sus :)) în aprilie, haideți cu noi că e mai ieftin dacă ne înregistrăm ca grup!”. Hihihi, hahaha, gata, venim, am lăsat și datele, mai trebe să le ducem banii… Acasă mi-am dat seama că maratonul se suprapune cu altul pe care voiam să-l (re)alerg în 13 aprilie 2014!!! :))).

???????????????????????????????

Nu, dom’le, nu-mi priește alcoolul, am mai zis, dar nu mă învăț minte :))). Nu numai că-mi influențează negativ performanța sportivă și somnul de după, dar azi mă înscriu la un maraton la beție, mîine-poimîine m-oi trezi că m-am înscris la Ironman Coeur d’Alene după o bere că mi s-a părut o idee fantastică :))). Mda, de lucrat la stăpînire de sine :). O săptămînă de vis vă doresc și vă pup pe toți :).

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;despre puterea lui „bravo!” și ce trăznăi mai face omul la beție :)&8221;

  1. cine știe (mă) cunoaște :))). mi-a plăcut tare filmul, te scoate din angoase și-ți aduce zîmbetul pe buze fix like a pat on the back – oare cum s-o zice în română că io-s off duty și under influence :))).

  2. Felicitări pentru rezultat, premiu şi entuziasm, Adina!
    Nevoia de apreciere e lege, nu ştiu cine nu simte un impuls să se autodepăşească cînd e lăudat, răsplătit pentru ce face! Sau măcar pasul e mai săltăreţ, zîmbetul mai larg, deci numai bine produce .
    Acum, că ne-ai zis-o under influence sau ba, nu mai contează… 🙂
    Contează că te-ai înscris din entuziasm la încă un marathon…dar nici asta nu e foarte tragic, Vică zice că era mai rău de te înscriai în legiunea străină 😀
    Rămîne să dai cu banu’ …ce fain arată Isola-Piran-Kopar în poză!

  3. Bianca, traducere perfectă, stai jos, zece :))) Maman, mulțumesc – premiul mai la primăvară și entuziasmul e încăpățînare pură (anul trecut am fost albăcazăpada cu cei șase pitici care au urcat pe zăpada aia pînă la buric, trebe și anul ăsta să mă număr printre campioni :))), dar nu refuz felicitări, vai de mine :))) Mi-a plăcut comentariul lui tatan tare de tot :))) Cît despre dat cu banul – cred că rămîne Slovenia, contează oamenii pe mine să fie zece și să iasă tariful mai avantajos, acuma m-au prins, asta e, data viitoare umblu cu calendarul la mine și beau mai puțin – apă minerală, cred că de la bule mi se trage dezorientarea :)))

  4. buun, deci Slovenia-aprilie-marathon-echipă! Am reţinut, pregătesc încurajările 🙂
    Nu ştiu de ce, mi se pare că va fi preferatul tău, din aprilie încolo!

  5. Pai la cit is de nestatornica (nu vezi ca aleg maratonul, il alerg, il povestesc si-mi gasesc altul? :))), ma indoiesc ca va deveni The One :))) Dar incurajari primesc, biansiur, multumesc frumos :)))

  6. Pingback: Maratonul istrian :) | Oama's Weblog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s