1

Salutari de pe autostrada :)

V-am scris pina acum din virf pat, din cort, de pe terasa cu vedere la mare, din tramvai si m-am gindit la voi de pe bicicleta :). Dar din mers, de pe autostrada, inca nu :). Deci sa sarbatorim :).

20140531-092724-34044344.jpg
(dovada :))

Continuă lectura

Anunțuri
Fără categorie
2

Tot despre inspiratii de moment :)

Legat de articolul de ieri, ce nu v-am zis e ca am facut descoperirea ca nu e deloc rau sa actionezi cum bate vintul pe insula mea :). Anul trecut, in concediu :).

La propriu am folosit „cum bate vintul” :). Era o dimineata frumoasa, dar vijelioasa, Z. avea in programul de antrenament un bike ride :). Din cauza de teama ca ma ia uraganul pe sus (ei, exagerez si io, poet sint, nu va faceti griji pentru bietul biciclist acum :)), am zis pas si am plecat hai-hui la fotografiat :).

Continuă lectura

Fără categorie
5

Despre inspirații de moment :)

Cumpără roșii din astea că am senzația că-s mai dulci… Ia-o peste deal că e aglomerație prin oraș sigur… Nu da telefon acum că peste cinci minute or să sune ei… Nu spăla azi geamurile că și-așa n-ai chef (ceea ce se dovedește a fi o idee bună că după amiază a plouat :))… Îți place tunsoarea asta scurtă sugerată de cea mai inspirată colegă ever (mulțumesc, Bianca!!!)? Tunde-te atunci (40 de like-uri pe facebook în 4 ore, nici cînd am alergat primul maraton n-am avut așa mare succes la public :)).

Știți despre ce vorbesc – vocea aia interioară care ne șoptește să facem sau să nu facem ceva :). Intuiția? Inspirația? Un simț suplimentar? Spuneți-i cum vreți, poate e, de fapt, un program al creierului nostru care ia în considerare informații pe care nu le procesăm conștient… Și care rareori greșește :).

În ultima vreme încerc să las inspirația de moment să mă ghideze și descopăr că viața curge mai făr’ de efort așa :). Iau decizii mai repede și, vă zic, nu prea dau greș, deși nu analizez nimic :). Mhmm… Voi ce ziceți?

L.E. Poza cu pricina intitulată: selfie cu bicicletă în fundal :).

tunsulica

6

Despre uameni si uameni :)

Banuiesc ca nu sint singura de pe lumea asta care a observat ca unii oameni is asa de agitati din fire ca reusesc sa creeze turbulente si in jurul lor. Indiferent daca au sau nu de ce sa se agite. Unii is agitati interior si incearca sa-si ascunda framintarea si stresul, dar ele ies prin toti porii si otravesc atmosfera din jur.

Io is un buretzel :). Absorb tot si resimt la stomac, am mai zis :). Altminteri imi ascund cu succes tumultul intern – am auzit din partea unui om cu care am lucrat ca persoana mai calma n-a intilnit :). Asta intr-una din perioadele stresante din viata mea :). Aia cind vreau caci, evident, actoria are pretul ei (stomac, gastrita :)).

Sau sint oameni carora MEREU li se intimpla drame imaginare, catastrofe minuscule si micro-tragedii – cind am treaba cu ei, mereu se incurca itzele, simplul devine complicat si mintea cocosului devine ratiune pura :).

Pina ieri cred ca nu mi-am dat seama ca exista si oameni care actioneaza ca un balsam pentru suflet :).

Ieri ziua a ai inceput isteric. Pe drum spre schimbul doi cautam disperat solutie sa ma linistesc ca sa sustin doua lectii de engleza cu zimbetul pe buze si energie pentru toti participantii.

„O sa beau o cafea!”, am gasit ideea salvatoare. Din mers, evident, timp nu avem :).

La gara centrala de ceva timp am remarcat o cafenea mobila pe bicicleta :). E o denumire simandicoasa pentru un carut tras de bita de unde poti cumpara cafea, ceai, suc, apa :). Am luat o data de acolo un machiatto si a fost bun rau.

Ieri l-am analizat abia pe vinzator: inalt, suptire ca un catarator la Giro, calm, impacat si zimbitor, zici ca nu-i din lumea asta. Asa e mereu cind il vad. Ieri nu stiu ce mi-a pus in cafea in afara de lapte ca m-a calmat si pe mine :).

Sau la intoarcere din Sesvete. Vine controlorul, eu butonam pe facebook, m-am grabit, cind l-am vazut, sa pin telefonul in buzunar, sa scotocesc prin rucsac dupa portofel si bilet. „Doamna, nu e nevoie sa va grabiti. Cardiacii pot face infarct daca se agita asa…” :).

Am biiguit ceva :).

„Aveti abonament lunar, asa-i?”, a adaugat crezind ca ma scuteste de scotoceala (nu stiu cum e la voi, dar pe relatia Zagreb-Sesvete controlorul te crede pe cuvint ca-l ai daca asa declari :)).
„Bilet”, intre timp reusind sa-l si gasesc :).
„Multumesc. Ati vazut ca nu e nevoie sa va grabiti? O seara deosebit de placuta va doresc”.

No, ase oameni sa tot intilnesc :).

P.S. Am crezut ca a fost o inchipuire toata povestea cu actiunea de calmare a cafelei, dar azi am mai luat una si a avut acelasi efect :). O fi placebo, dar bine ca functioneaza :).

Fără categorie
8

V-am zis ca-s minimalist? :)

Nu-i bai, va mai zic o data :). Acuma, ce e important de subliniat e ca minimalismul nu inseamna doar reducerea posesiunilor materiale pina ramii doar cu esentialul. Io-s zgircit de cind ma stiu, nu dau banii pe prostii si cumva in mod natural evit sa adun si acumulez (nu de alta, dar e mai usor de facut curat in casa :). In acest sens as putea zice ca am fost minimalist (avangardist? :)) toata viata :).

Sensul in care ma fascineaza minimalismul e altul, cel legat de eliminarea a tot ce este ne-necesar: orice actiune, fraza, propozitie sau cuvint, enervare, efort, gest, relatie, interactiune redundanta, in plus, degeaba… Evident, economia asta toata are ca scop eliberarea de resurse si indreptarea lor in directii care conteaza cu adevarat (in cazul meu cele patru elemente de care va ziceam: creativitate, invatare, buna-stare si experimentare). Rezultatul final ar trebui sa fie sentimentul ca nu (ne-)am irosit viata :).

Suna bine, filozofic, atractiv, ce mai… :). Mai ramine sa fug in virf de munte ca sa pot exersa in liniste :). Pentru ca, surpriza mare, mai e mult pina o sa fim minimalisti cu totii si ma confrunt risipa de resurse (ale mele de catre altii :)) zi de zi :). Stiti la ce ma refer: un prieten intirzie la intilnire sau o contramandeaza in ultimul moment (traiasca telefonia mobila :)). Mama soacra te suna sa se plinga ca nu va auziti mai des (dar oare despre ce ati vorbi mai des? :)). Un coleg se jura ca are nevoie de o traducere pina miine, o muncesti pina la 12 noaptea sa te incadrezi, colegul cere traducerea aceluiasi text peste o luna (?!!). Pai am trimis-o. Pai n-am primit-o. Pai si daca era asa de urgenta cum de nu m-ai tras de mineca a doua zi :)). Acuma e drept ca putem numi risipa de resurse si bataie de joc, dar atunci s-ar chema ca nu mai sint zen :).

Si ma mai mir ca-s extenuata :). Oare sa vizualizez mai intens cum viata curge fara efort? :).

Hai ca v-am naucit :). Miine va scriu despre un subiect mai lejer :).

Fără categorie
4

Despre „provocarile” mele de o luna :)

Am cules ideea de la un Ted Talk: timpul trece oricum, ce-ar fi sa facem ceva nou in fiecare zi timp de o luna? Ca experiment si experienta sau poate ca sa ne alegem cu o deprindere noua, ca sa vedem cum e sa fii altceva decit esti de obicei. Vorbitorul (promit sa-l caut si sa va pun si link 🙂 L.E. http://www.ted.com/talks/matt_cutts_try_something_new_for_30_days) e IT-ist, dar in „challenge-urile” lui a facut tot felul de chestii – inclusiv a scris o carte :)).

Am stabilit deja ca ce face omul face si maimuta, asa ca am preluat ideea cu entuziasm :).

Cred ca prima „provocare” a fost una gasita pe facebook: 30 de zile de planking! Ce e aia? Pe scurt stai in coate pina iti tremura toti muschii :)). A fost tare simpatic, m-am tinut de programul progresiv cu religiozitate, dupa o luna am reusit sa stau in coate cit mi-am propus, am format chiar o grupa pe facebook, gagicile s-au antrenat si incurajat reciproc si, chiar daca nu au reusit sa stea toate minutele prescrise, cred ca e bine ca au facut miscare si li s-a deschis apetitul pentru a fi in forma.

Boon. Printre alte „provocari de o luna” – am facut flotari (si mai fac inca :)), am facut exercitii de sprintenit mintea, am incercat un exercitiu de relaxare/meditatir, acum va scriu zilnic :). La un moment dat am citit ca Leo isi propune in fiecare luna sa traiasca fara ceva si m-am apucat si eu: am incercat sa beau doar o cafea pe zi – am de gind sa renunt o luna de tot la ea, am renuntat la facebook, am de gind sa renunt la filme (Z. zice sa o fac in vacanta cind avem de gind sa ne plimbam cu bita prin imprejurimi – doua saptamini si-gur n-am sa fiu tentata sa ma uit la filme :)). Ideea e buna ca-ti scoate mofturile cap – putine is lucrurile fara de care nu poti trai :).

Si asa mai departe… Interesante experimente, imi prind bine, din toate invat cite ceva – facind ceva asa de des, devin un fel de mic expert :).

Fără categorie
2

Gînduri pe doo roți (6, ediție de weekend :))

poza

Și? Ați votat? 🙂

***

Duminica trecută m-au răsfățat șoferii sloveni, era și timpul să revin la realitate :). Șoferii întîlniți azi au fost cam nemulțumiți că le folosim șoselele, dar le trece :). Și un pieton kamikaze ne-a sărit în față de pe trotuarul îngust – l-am speriat că am strigat: PÎRTIIIIIEEEEEE!!! și ne-a înjurat, dar îi trece :).

***

(…)

(explicație gol, pauză, nici urmă de gînd, don’t think, just ride :). mă distrez că am încercat să meditez și io ca toată lumea bună: șezi, închide ochii și golește-ți mintea și nu prea mi-a ieșit :). îmi fug gîndurile de zici că le aleargă cineva :). Ei, dar pune-mă pe bicicletă sau lasă-mă să alerg sau înot și-ți meditez cu orele :).

***

Ce frumos!!! Ce cer frumos!!! Ce pădure verde!!! Just look at those clouds!!!

***

Mersul pe bicicletă e ca înotul – dacă nu exersezi, îți pierzi îndemînarea :). Care revine repejor, important e să keep calm and pedal on :).

***

Dacă-i zic „antrenament” șansele sînt mari să-mi piară cheful sau că nici nu-l găsesc :). Dacă îi zic „ieșire, plimbare, explorare” deseori la final mă gîndesc: „doar atît?” :). Ce ți-e, dom’le, cu semantica asta… :).