Despre uameni si uameni :)

Banuiesc ca nu sint singura de pe lumea asta care a observat ca unii oameni is asa de agitati din fire ca reusesc sa creeze turbulente si in jurul lor. Indiferent daca au sau nu de ce sa se agite. Unii is agitati interior si incearca sa-si ascunda framintarea si stresul, dar ele ies prin toti porii si otravesc atmosfera din jur.

Io is un buretzel :). Absorb tot si resimt la stomac, am mai zis :). Altminteri imi ascund cu succes tumultul intern – am auzit din partea unui om cu care am lucrat ca persoana mai calma n-a intilnit :). Asta intr-una din perioadele stresante din viata mea :). Aia cind vreau caci, evident, actoria are pretul ei (stomac, gastrita :)).

Sau sint oameni carora MEREU li se intimpla drame imaginare, catastrofe minuscule si micro-tragedii – cind am treaba cu ei, mereu se incurca itzele, simplul devine complicat si mintea cocosului devine ratiune pura :).

Pina ieri cred ca nu mi-am dat seama ca exista si oameni care actioneaza ca un balsam pentru suflet :).

Ieri ziua a ai inceput isteric. Pe drum spre schimbul doi cautam disperat solutie sa ma linistesc ca sa sustin doua lectii de engleza cu zimbetul pe buze si energie pentru toti participantii.

„O sa beau o cafea!”, am gasit ideea salvatoare. Din mers, evident, timp nu avem :).

La gara centrala de ceva timp am remarcat o cafenea mobila pe bicicleta :). E o denumire simandicoasa pentru un carut tras de bita de unde poti cumpara cafea, ceai, suc, apa :). Am luat o data de acolo un machiatto si a fost bun rau.

Ieri l-am analizat abia pe vinzator: inalt, suptire ca un catarator la Giro, calm, impacat si zimbitor, zici ca nu-i din lumea asta. Asa e mereu cind il vad. Ieri nu stiu ce mi-a pus in cafea in afara de lapte ca m-a calmat si pe mine :).

Sau la intoarcere din Sesvete. Vine controlorul, eu butonam pe facebook, m-am grabit, cind l-am vazut, sa pin telefonul in buzunar, sa scotocesc prin rucsac dupa portofel si bilet. „Doamna, nu e nevoie sa va grabiti. Cardiacii pot face infarct daca se agita asa…” :).

Am biiguit ceva :).

„Aveti abonament lunar, asa-i?”, a adaugat crezind ca ma scuteste de scotoceala (nu stiu cum e la voi, dar pe relatia Zagreb-Sesvete controlorul te crede pe cuvint ca-l ai daca asa declari :)).
„Bilet”, intre timp reusind sa-l si gasesc :).
„Multumesc. Ati vazut ca nu e nevoie sa va grabiti? O seara deosebit de placuta va doresc”.

No, ase oameni sa tot intilnesc :).

P.S. Am crezut ca a fost o inchipuire toata povestea cu actiunea de calmare a cafelei, dar azi am mai luat una si a avut acelasi efect :). O fi placebo, dar bine ca functioneaza :).

Anunțuri
Fără categorie

6 gânduri despre &8222;Despre uameni si uameni :)&8221;

  1. Cafeaua e totuşi o substanţă minunată…Şi eu îmi pornesc o zi grea cu planuri lângă o cafea şi mă înarmez cu răbdare şi energie pentru trecut piedici. Dar poate să fie altceva, de obicei o mică recompensă la care te gândeşti cu plăcere oricând.( Unii se încarcă pozitiv dacă mângăie pisica, alţii ascultă muzică..)
    Dar sunt şi oamenii magici în preajma cărora absorbi calm şi bine, bine că îi întîlneşti. Eu aveam o colegă care avea un efect benefic asupra mea cînd îmi punea mâna pe umăr. Şi era calmă şi cu zâmbetul pe buze deşi avea un soţ mofturos şi autoritar care mai şi lucra în acelaşi birou.
    Din păcate nu-s peste tot oamenii ăştia şi trebuie să găseşti un mod să nu mai absorbi şi să te doară stomacul, mai ales că unii au nevoie să fie îndrumaţi pentru că nici nu-şi dau seama cât sunt de toxici !

  2. Pai is multumita ca reusesc, in mare masura, sa le limitez influenta la cit timp sintem fizic in aceeasi loc – ma antrenez sa nu mai retraiesc seara inainte de culcare situatii stresante sau enervante de peste zi :). E un prim pas :). Solutia e simpla, de fapt: concentreaza-te pe ce iti face placere si se neutralizeaza veninul :). Scrisul, uitatul la poze zimbitoare, planuitul vacantelor viitoare functioneaza in cazul meu 🙂

  3. am avut si eu niste personaje in viata mea (pe unele inca le mai am) care imi dadeau dureri de stomac si imi faceau parul sa cada :D. pana cand am decis – la momentul Leo/asteptari/ocean 😀 – ca nu are rost, n-am cum sa le schimb si nici nu-s platita regeste ca sa incerc macar a face asta. in plus, de fiecare data cand mi se mai ridica sangele la cap imi spun ca prostia scoasa pe gura de oamenii aia nu ma vizeaza direct pe mine, e doar o expresie a lipsei lor de empatie/educatie/bun simt. si ma multumesc sa ii cainez in gand, bietii de ei, pe ei nu i-a pupat nimeni cand erau mici, let’s give ‘em a hug :D.

  4. Maman, :)))
    Zazu, bine zici, dar mie unii-mi încearcă răbdările precum niște zgîtii de copii răzgîiați… zău c-ar merita o scatoalcă :)))

  5. n-o fi prevăzută scatoalca în normele europene, dar cred că uneori e cea mai bună soluţie, agreeată de ambele părţi, parol!:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s