3

Despre cum nu mi-am găsit sensu’ vieții :)))

Apăi nu știu cum faceți voi, dar io cînd mă simt pierdută pe lumea asta caut alinare pe facebook :D. Acolo ori descopăr că alții îs mai pierduți ca mine (moment în care uit de mine și problemele mele existențiale că, no, atîția ani de Cruce Roșie n-au cum să nu lase urmă :))), ori găsesc vorbe de duh, pastile de înțelepciune și/sau sfaturi concrete cu sau fără fundal color sau sonor :). Uite așa am găsit un articol care descria șapte pași pentru găsit sensul în viață. Punctual, cu liniuță, cum îmi place mie :)).

Step 1: cică să ne amintim ce pasiuni aveam în copilărie, să le resuscităm și vieți împlinite de acum să purtăm :))). I-me-diat am dat filmul înapoi doojcinci, treij’ de ani că am fost curioasă rău și, mai presus de toate, nerăbdătoare să-mi găsesc menirea :))).

Numa’ că, din păcate, ce-am găsit nu m-o ajutat nespus de mult :))). Că nu știu cum făceau autorii articolului, da’ io în copilărie băteam mingea prin curte și mă dădeam cu săniuța fără să mă gîndesc dacă o fac cu pasiune au ba :))). Îmi amintesc doar că mi-am dorit cu înflăcărare să devin Miss Univers :))). Aia pînă prin clasa a cincea cînd mi-o trecut :))). Probabil pentru că mi-am dat seama că ar fi trebuit să mai aștept o eternitate (sau pînă la bătrînețe/18 ani) ca să particip la concursu’ de miss, faza pe județ :))).

Acuma, ce să zic, pe visul ăsta l-aș lăsa îngropat că, no, nu zic că nu e posibil, orice e posibil (tot pe facebook am găsit îndemnul ăsta heirupist :)), dar parcă n-am chef de chiar atîta muncă :))).

Apropo de muncă m-am întrebat eu pe mine însămi mă: „Auzi, da’ avînd în vedere că-ți place să scrii, oare ăsta n-o fost vis de pasiune cînd erai copchilă?”. Foarte rapid mi-am răspuns că NU :)). Vreți să știți cum am început io să scriu? Păi de fraieră că scriam compuneri libere la toată clasa că mi-era jenă să-i refuz :))). Atîta am scris pînă o-nceput să-mi placă :)).

Tragînd io concluzia că instrospecția asta nu mă ajută la nimic am decis să văz care e pasul doi. Aici parcă ziceau ceva de bucket list. Una la mînă nu prea am priceput ce are lista cu chestii pe care vrei să le faci în viață pînă nu dai ortu’ popii cu sensul vieții (că, no, una e să vrei să termini cel mai lung triatlon sau să faci Europa pe bicicletă și alta e să afli dacă fac umbră pămîntului degeaba au ba, părerea mea :)), și, doi la mînă, ideea de așa o listă mi-e puțin morbidă: îmi imaginez momentul în care aș bifa ultimul punct după care s-ar stinge brusc lumina :))).

Am citit io pînă la capăt, dar cu entuziasmul din ce în ce mai estompat :)). Mai era un punct în care ziceau să găsești activitatea aia în care te învăluiește flow-ul, știți voi, sentimentul cela că ești concentrat la maxim pe ceva, nu te-ai opri nicicum pînă nu ești gata, nu ți-e foame, nu ți-e sete, și nici dor de codru verde… Hai c-am căutat cum îi zice pe română și am găsit cash-flow, flux de numerar :))). E bun și ăla :))). Dar să revenim. Nici cu punctul ăsta nu m-au nimerit că io intru în starea asta minunată cam mereu, și cînd dau cu mopu’ și cînd traduc opu’, și cînd ascult popu’ și cînd trec hopu’ :)). Cum ar veni, avantaj eu, doar că atunci viața mea nu are un sens, ci o multitudine ceea ce iar nu-i bine că se bate cu filosofia mea minimalistă :))).

Nici n-am reținut restul pașilor, doar concluzia că iar nu mi-am găsit sensu’ vieții, dar nu-i bai, trăim și așa, fără :)). Am făcut o încercare să regăsesc articolul original că, no, poate mai sînt printre voi căutători ca mine și la voi ar funcționa rețeta – n-am reușit :). Însă am găsit alte articole pe teme similare, la fel de punctuale, dați și voi un google search, și am tras concluzia că 7 și 3 au fost și rămîn cifre de basm :))). Rar găsești opt sfaturi sau zece îndemnuri, dar o să dați de multă bătaie de cîmpi (poate să fondez o organizație de apărat cîmpii împotriva violenței? ei, asta chiar că îmi sună bine :))) de unde trag concluzia că scopul multora în viață e să dea altora de citit :)). Sănătate vouă, iar mie weekend prelungit :).

Anunțuri
Fără categorie