Imagine
5

Train your brain :)

20140517-084626.jpg

Acum sa tot fie un an si jumatate de zile m-a traznit o intrebare: eu ma antrenez si cresc muschi, dar creierul, oare, nu are nevoie de exercitiu? Eu mi-l folosesc ca sa imi cistig existenta, dar activitatile sint mai mereu aceleasi si stiam de la antrenamentul pentru maraton ca e nevoie de variatie, stimuli mereu noi, altfel muschiul se obisnuieste cu un tip de exercitiu, il asteapta si trateaza cu maxima indiferenta, de unde lipsa de progres…

Boon. Intrebarea (retorica :)) m-a lovit, darimat la pamint si a trecut mai departe :). Mi-am adus aminte de ea intr-o librarie muncheneza in ianuarie 2013 cind am vazut cartea din imagine pe care am si cumparat-o pe post de suvenir.

Si au mai trecut citeva luni pina sa ma apuc de ea – sint exercitii simple de matematica, o foaie pe zi, care ar trebui rezolvate mereu la aceeasi ora, de preferinta dimineata pe stomacul plin :). Yeah, right :).

Dar, in sfirsit s-au aliniat planetele si m-am apucat de treaba! Am simtit un zvic in creier, testele saptaminale inregistrau progres, dar, in ciuda straduintelor mele, la aceeasi ora, dimineata si pe stomacul plin au fost conditii de neindeplinit mai ales toate trei de o data :). Asa ca dupa patru saptamini din sase am abandonat experimentul ca devenea inconcludent :). Incepusem sa rezolv exercitiile la 23:45 cind aveam nevoie de un minut intreg ca sa ma prind ca 7×8 si 8×7 ar trebui sa dea acelasi rezultat :)))

Acum m-am apucat iar, om vedea daca o sa si termin seria. M-am gindit ca mai bine sa exersez cind apuc decit deloc…

Dar altceva am vrut sa va zic: dr. Kawashima zice in introducere ca, daca vrem sa ne pastram creierul tinar, trebuie sa avem grija ce papam, cit dormim si sa facem exercitii. In alta parte am citit ca exercitiile fizice ajuta si creierul, dar aici e vorba de gimnastica mintii, iar printre exercitile eficiente se numara: calcule simple facute repede, scrisul siiii, n-o sa ghiciti niciodata, cititul cu glas tare (si repede :)). Cica se activeaza cortexul prefrontal, zona responsabila cu gindirea si invatarea, de se si incinge de la atita activitate!

Asa ca daca ma prindeti vorbind singura prin casa, e dinadins :).

Spor la facut conexiuni neuronale 🙂

3

Leapşa despre cărţi :)

Valive, mulţumesc pentru răbdare 🙂

1. Cand cititi, pentru a marca locul unde ati ramas cu lectura, folositi semne de carte sau indoiti pagina?!

Semn de carte. Sau, în cel mai rău caz, las cartea „pe burtă” 🙂

2. Ati primit, in ultimul timp, o carte drept cadou si, daca da, care a fost aceasta?

R: Am primit o enciclopedie a vinurilor. Hîc 🙂

3. Cititi in baie?

R: Da, ajută la tranzitul intestinal 🙂 Dar nu cărţi, ci reviste, ziare, ambalajul de la detergent 🙂

Continuă lectura

0

Ziua internaţională a muzicii – leapşă de la DC

N-am ştiut pînă n-am deschis blogul de dimineaţă şi n-am intrat pe la Dan Chichernea cu cafeaua în mînă că azi sărbătorim muzica! Aşa că îi mulţumesc pe această cale, am învăţat ceva nou 🙂 Melodia aleasă de mine este, după cum zice youtube: Karajan/Beethoven. Symphony no.9 / 2nd movement / Berlin pentru energia ei, un oldie but goldie ca la carte 🙂 Datorită ei am decis eu acum ceva ani că muzica clasică e cool 🙂 Mă opresc aci, trebuie să mă pregătesc de şcoală şi de-o cununie civilă 🙂 Da’ voi bucuraţi-vă în tihnă de muzică 🙂 Şi preluaţi, tovarăşi, preluaţi leapşa cu încredere 🙂

8

Dedicaţie

I’m not a saint and I’m not a sinner

But everything’s cool as long as I’m getting thinner…

Lily Allen, The Fear

 

Dedicaţie tuturor demoazelelor şi nu numai pentru care postul este o cură de slăbire…

Tii că azi mi-a sărit ţandăra. Eram în vizită la cofetăria cea minunată din cartier. Bătea vîntul prin galantar, dar am dat vina pe ora tîrzie la care am ajuns. Ne-am ales tort de ciocolată cu sos de vişine, de-li-cios.

Continuă lectura

5

Nu am chef azi

De treabă, evident 🙂 Că n-o să mă auziţi zicînd: „Nu am chef să citesc bloguri azi” sau „Nu am chef să comentez” 🙂

Drept urmare am să mă duc cu tema fuşerită la şcoala de maeştrii într-ale subtitrării. M-oi descurca cumva la faţa locului, ca-n vremurile bune din generală, liceu, facultate 🙂

Dar că tot vorbesc atîta de şcoală, mi-am amintit de o altă povestioară Zen 🙂 O povestesc din memorie, aşa că vă rog să scuzaţi inadvertenţele.

Continuă lectura

21

De ce-şi face omu’ (încă un) blog?

Am început cariera mea de bloggeriţă cu un articol pe o temă similară. După cîteva luni de colaborare cu Cronica unei vieţi. Banale şi cîteva zeci de postări, mi s-a urît cu binele şi m-am decis că vreau ŞI un blog personal, numa’ al meu. Pe număratelea ăsta ar fi 4-lea (patrulea) la care lucrez şi în numele căruia creez 🙂

Deci, de ce? Io ştiu? Pentru că pot sau pentru că mă săturasem de „captivity of negativity” cum zice personajul făr’ de-o mînă din Prison Break şi-am vrut să-mi fac un geam roz sau bleu-ciel prin care să mă uit la viaţă. 🙂 Pentru că în blogosferă, spre deosebire de viaţa „reală”, pot s-o iau de la capăt cînd vreau 🙂 Pentru a încerca o nouă experienţă.

Aşa că mi-am luat în bocceluţă cîteva din articolele de dincolo ca să mobilez un pic pe aici pînă mă aranjez şi m-am pus pe decorat 🙂 Bine aţi venit pînă aici! Luaţi un loc, poate sînteţi osteniţi. Pun de o cafea? 🙂

14

Am o grămadă de prieteni

Disclaimer: Acesta este un exerciţiu de imaginaţie. Orice asemănare cu realitatea a fost atent exploatată şi exagerată.

Am o grămadă de prieteni. Daaaaa. Nu-mi ajung deştele de la mîini şi de la picioare ca să-i număr. Îşi amintesc de mine cînd au nevoie de o traducere („Hai, mă, că io n-am chef să traduc 40 de pagini …” – Da’ ce? Eu am ?!! „Plătesc cît face!” Cînd le zic un preţ de dumping strîmbă din nas: „Ei, dacă nu vrei, nu vrei …”). Sau cînd le trebuie partener de biliard.

Continuă lectura