2

:)

Văd că ajunge lumea pe Oama’s weblog căutînd, printre altele, „croaţia wikipedia” sau „oana bacanu”. Cînd or ajunge căutînd „oana bacanu wikipedia” sper să fiţi mîndri de mine :)))))

7

Blestemul îndopatului de Crăciun :)

Nu ştiu voi ce ziceţi, da’ io de cînd mă ştiu de sărbători am făcut excese alimentare 🙂 Cînd locuiam cu ai mei, n-aveam cum să nu gust şi pap din toate bunătăţile pe care le pregătea mama mea cu mare efort, că doar muncea şi la întreprindere, nu era numa’ gospodină. Sentimentele mele erau împărţite între: „Mamă, ce bun e! Mai vreau o porţie!” şi „Of, iar o să mă-ngraş!”. Partea cu îngrăşatul era o problemă căci Oana a fost (şi încă se vede) dodoloaţă la viaţa ei 🙂

Continuă lectura

5

Să mai zică cineva că nu-s patrioată :)))

P1080300

Z. a avut o fantezie: să ne personalizeze bicicletele ca să se ştie „ale cui ie” 🙂 N-am avut inima să mă opun să-mi lipească abţibildul de mai sus pe Prinţesă – lasă, mamă, bine că nu umblă prin cîrciumi şi pe la fomei 🙂

În altă ordine de idei – life is good! Again! Azi am luat-o la deal cu biţele, credeam că o să fie o zi însorită, a fost una vîntoasă, da’ nu ne-am descurajat şi acasă într-o bucată am debarcat, după 80 de km de pedalat :))) Am păpat – miam-miam nu ca-ş fi io maestru bucătar, vîntu’ e de vină 🙂 şi la nuna-nuna cu noi, cum zice cea mai înţeleaptă prietenă a mea 🙂 – sssst, Z. nu s-a trezit încă! 🙂 În rest, dacă vă întrebaţi, totul decurge după cum am stabilit: şcoli, treburi administrative, swim, bike, run :)))) Oh şi citim: „Triathlon Training for Dummies” :))))

13

Despre papa, sănătate şi E-uri

Eram în vizită la Lucian în bucătărie, am văzut că cel mai recent articol al lui ne trimite către un articol din EVZ despre ce ne pun ăştia în mezeluri. L-am citit şi am decis că-i destul de alarmist 🙂 Am citit şi comentariile cititorilor (de la „nu mai mănînc aşa ceva” pînă la „dar ce mai mîncăm atunci?!!” 🙂 şi „io lucrez în domeniu, nu-i chiar aşa”) şi am comentat însufleţită după cum urmează:

Continuă lectura

6

Ca la mama (lui) acasă

Am mîncat aseară un pic de brînză de burduf cu roşii şi ceapă. „Ei, şi? Să-ţi fie de bine! Du-te şi mai mîncă acum ceva că ţi s-o fi făcut foame de ieri…”

Staţi că vă zic imediat de ce a fost o cină deosebită: pentru că croaţii nu fac brînză de burduf (şi nici telemea, am găsit o chestie pe care au botezat-o abuziv „feta” care aduce cel mai mult a sortimentul mai sus menţionat, da’ nu e acelaşi lucru…).

Drept urmare, cînd vin de la mama, mereu primesc cîte o bunătate de negăsit pe aci ca să-mi ostoiască dorul de meleagurile natale 🙂 Cum ar fi brînza asta de burduf: o minunăţie cînd am încercat-o la Braşov, dar la Zagreb – un fîs pe care îl mănînc că-i păcat să arunci mîncare.

Ei şi mestecînd eu aşa, agale, m-am întrebat în sinea mea: „Oare mîncarea îşi schimbă gustul cînd o scoţi din context?”

Continuă lectura

4

Gînduri după trei zile de simultană

Oana a făcut pe Nicole Kidman în „The Interpreter” zilele trecute şi acu’, pînă i se reface neuronul, aşterne gînduri că o furnică tastatura 🙂

1. Aş începe cu „The Secret works”! Nu ştiu dacă aţi citit cartea Rhondei Byrne sau aţi văzut filmul cu numele „The SecretThe Law of Attraction„. Io am văzut filmul şi mi-a plăcut tare, deşi nu-s adepta propagandei motivaţionale.

Mi-au plăcut oamenii care vorbesc în el, încîntarea şi energia lor poate mai mult decît mesajul. Vă zic pe scurt care era el: dacă vrei ceva, trebuie să ceri şi să vizualizezi cum ar fi dacă ţi s-ar îndeplini dorinţa şi atunci Universul va conspira să primeşti ce visezi. There’s only one trick: formulează dorinţa în mod pozitiv pentru că Universul nu aude bine şi, în loc să facă să dispară aglomeraţia din oraş atunci cînd te grăbeşti, va produce exact efectul invers cînd tu spui: „Dă Doamne să NU întîrzii la servici” 🙂 Deci gîndeşte pozitiv şi good things will happen to you.

Continuă lectura

2

Asta nu e o revelaţie, e doar o bănuială

Cred că am început să îmbătrînesc. Nu-i firul alb din cap pe care l-am smuls oricum (nu intenţionat 🙂 ). Nu-i nici des formulata concluzie pe la 1, 2 noaptea cînd ne întoarcem de pe la vreun bairam (vorba vine că, la vîrsta noastră, samănă mai tare cu ceaiuri decît cu dansante): „Păi  la opşpe ani m-am bînţuit o dată toată noaptea şi a doua zi am urcat pe Piatra Craiului” :). Nu-i nici măcar anxietatea provocată de schimbarea prefixului – că mai am cîteva luni pînă atunci 😀

Continuă lectura