Un gînd de-al meu

Vă ziceam că, într-un bun sfîrșit, Reluaurelu s-a făcut bine :))) așa că am putut citi Don’t even think about it: Why our brains are wired to ignore climate change de George Marshall, fondatorul organizației neguvernamentale Climate Outreach specializată în comunicare și formare pe schimbări climatice, activist și consultant guvernamental pe protecția mediului care și-a propus să-și explice de ce nu ne mînă în luptă încălzirea globală, ce mecanisme psihologice ne permit să recunoaștem, poate, că există o problemă, dar ne împiedică să și facem ceva.

Fac o scurtă paranteză pentru a mustra algoritmii care mi-au tot sugerat fuste și pantofi cu toc cînd eram pe facebook (aia cînd nu-mi propuneau chestii și mai inutile), în loc să-mi arate cartea asta care are deja 6 ani vechime și pe care am citit-o la mîna a doua: Reluaurelu a dat peste ea întîmplător și am citit-o și eu să amortizăm mai bine costul :)))

Cînd colo, șoc și duș rece. Îmi pare o carte de căpătîi pentru cine e interesat și de psihologia umană, și de soarta vieții pe pămînt. La finalul lecturii am aflat că e posibil să fi fost prea optimiste estimările care ziceau că la finele secolului ăstuia trecem pragul de 4 grade Celsius cu cît se preconizează că va crește temperatura medie față de cît era pînă să ne industrializăm. M-am chinuit să găsesc un articol mai recent că în 2020 ne-a lovit pandemia și știți și voi, nothing else matters, dar am reușit pînă la urmă :))) Bulgărele s-a pornit, s-au declanșat și niște mecanisme care cam accelerează procesul și s-ar putea ca, de data asta, să realizăm cincinalul în doi ani jumate și să atingem pragul pînă în 2070, dacă nu chiar deja în 2060.

Creșterea asta a temperaturii nu înseamnă doar că scoatem limba de căldură (în zona mediteraneană temperatura crește și cu 9 grade față de cele mai toride veri înregistrate pînă acum, 4 grade Celsius e temperatura medie la nivel global, dar în unele zone e ca-n cuptor), ci o catastrofă în adevăratul sens al cuvîntului. Gîndiți-vă și la secete, inundații, la creșterea nivelului mării astfel încît două treimi din marile orașe ale lumii se scufundă. Viața este extrem de grea dacă nu imposibilă la tropice, ecosisteme întregi sunt șterse de pe fața pămîntului, cca 40% din speciile vegetale și animale dispar, pădurile sînt vulnerabile, se usucă și ard, iar refugiații climatici îi vor bate la număr pe cei sirieni. Multe recolte fiind decimate nu este tocmai simplu să hrănim toate gurile de pe lumea asta (9 miliarde pînă-n 2050). Și temperatura nu se va opri brusc din creștere. La 6 și 8 grade în plus față de cît aveam în vremurile bune, oamenii de știință se apucă îngroziți de cap, nici nu le mai vine să calculeze impactul, deja vorbim de a șasea extincție în masă, de data asta om made, putem să fim mîndri.

O părere altfel

 A fost jaf armat la o casă de schimb valutar în centrul Braşovului, în plină zi [L.E. era seară, nu zi.]. Doi morţi şi un rănit dacă am numărat bine. Lumea este îngrozită şi indignată, Braşovul e proclamat noul Vest sălbatic.

Am citit un pic să aflu care a fost povestea. Şi îmi pare rău de cei doi oameni care au încheiat socotelile cu lumea asta, dar, din cîte am înţeles, ei, dotaţi nici măcar cu o praştie, s-au luat la răfuit cu agresorul înarmat. Ca-n filmele cu super-eroi … Ca să apere transportul de bani? Ca să-l prindă pe cel care a împuşcat un om deja? Ca să facă dreptate?!!!